Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Biserica rămăşiţei şi viitorul bisericii advente - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Spiritul profeției

    Manifestarea specială a mărturiei lui Isus sub inspirația Spiritului profetic este una din caracteristicile bisericii sfârșitului. (Apocalips 12, 17.19.10.) Viitorul bisericii este în strânsă legătură cu poziția pe care o ia fiecare membru față de acest dar al providenței divine.BR 72.2

    Așa după cum a făcut totdeauna în decursul perioadelor grele din istoria poporului Sau, Dumnezeu a căutat un instrument special pentru a conduce Biserica Sa prin evenimentele întunecoase din ultimele zile. Dacă a fost vreodată mai imperioasă nevoia de un astfel de ajutor, atunci este tocmai în vremurile primejdioase în care trăim noi.BR 72.3

    Cei care studiază în mod serios istoria manifestării Spiritului profetic în viața și slujba sorei E. G. White și mai ales acei care cercetează îndeaproape scrierile sale, nu cu un spirit de îndoială și critică, dar cu o inimă însetată după dreptate, adevăr și lumină, își dau imediat seama că aici este vorba de inspirație de sus. Nu voi uita niciodată experiența pe care am făcut-o la câtva timp după ce am primit botezul, în cursul unei călătorii în Canada. Descoperisem un colț liniștit, departe de mulțimea trecătorilor, înapoia corăbiei; Mă retrăgeam acolo în fiecare zi și citeam cartea Patriarhi și Profeți, Era, ca să zicem așa, primul meu contact cu Spiritul profetic. E foarte greu a descrie impresiile și binefacerile primite în cursul acestor ore de lectură și de meditație. O lumină necunoscută țâșnea deodată din textele Sfintei Scripturi; noi orizonturi se deschideau înaintea mea și de multe ori îmi veneau lacrimi în ochi. Îmi simțeam sufletul atras către Dumnezeu și o nouă sete de ideal și de consacrare cobora în inima mea. Clipele acelea au lăsat în viața mea urme neșterse. De câte ori n-am primit de atunci din studiul Mărturiilor, lumină, încurajare, trezirea conștiinței și zel nou, atunci când aveam nevoie! De câte ori n-am găsit eu în ele solia de care sufletul meu, avea neapărat nevoie și aceea, care era hrana la timpul potrivit pentru Biserică. După orele petrecute în meditație asupra Bibliei, acelea care au fost consacrate studiului Spiritului profetic, au fost cea mai mare putere pentru viața mea și totdeauna izvorul unui experiențe noi cu Dumnezeu. Țin să dau cu această ocazie slava Aceluia care este autorul oricărui dar desăvârșit pentru moștenirea sfântă pe care a încredințat-o poporului Său prin slujba și misiunea sorei White.BR 73.1

    Sunt mii de cazuri când oamenii din lume, cu totul străini de mișcarea noastră, au recunoscut inspirația profetică, citind scrierile sale.BR 73.2

    O doamnă cu influență, specialistă în științele pedagogice, cărora își consacrase cariera sa, zări odată cartea “Educație” pe masa uneia dintre infirmierele care o îngrijeau. Primi imediat propunerea de a o citi. Înapoind cartea după câteva zile, ea făcu această mărturisire: “Am citit multe cărți asupra acestui subiect. Aceasta le întrece însă pe toate. Doamna White trebuie să fi făcut studii îndelungate pentru a scrie o lucrare atât de remarcabilă”. Când infirmiera îi spuse că nu așa stau lucrurile, ea răspunse: “Atunci cu siguranță trebuie să fi fost inspirata de sus”. O observație asemănătoare a fost făcută de un avocat, după ce a citit cartea “Hristos, Lumina lumii”, în timp ce se afla bolnav într-unul din sanatoriile noastre.BR 73.3

    Unul dintre lucrătorii noștri călătorea odată prin Statele Unite. Revenind la locul său după ce stătuse câtva timp în alt vagon, el găsi un domn citind unul din, volumele din Mărturii pentru Comunitate pe care el îl lăsase pe bancă. Îl lasă să se uite prin carte netulburat. După ce citi mai multe pagini, acest domn își exprimă admirația sa vie: “Eu sunt profesor la universitatea din New-York, zise el, și toată viața mea am colecționat cele mai bune cărți. Aceasta însă este o carte extraordinară”. Se interesă asupra originii ei. Apoi adăugă: “Denominațiunea care posedă asemenea cărți are un privilegiu”. Și el își exprimă dorința de a-și procura cărțile Ellenei White.BR 74.1

    A neglija acest dar al lui Dumnezeu înseamnă să azvârli o comoară de preț. Cu cât mai bună, mai fericită și mai curată ar fi viața noastră de creștini și cu cât mai rodnice și mai vii ar fi străduințele lucrătorilor noștri, dacă, renunțând la atâtea alte cărți fără prea mare valoare, ne-am lua timp să studiem cu credință și rugăciune soliile atât de felurite venite de la Dumnezeu pe calea aceasta.BR 74.2

    Nimeni nu poate citi aceste pagini cu inima dornică după o comuniune cu Dumnezeu, fără ca să nu fie întărit în credință, fără ca să nu simtă născându-se în el o nevoie mai profundă de a cunoaște și de a iubi pe Dumnezeu, de a studia mai cu credincioșie Cuvântul Său, de a I se preda cu totul și de a-și concentra toată energia sa către ținta glorioasă, pe care Dumnezeu a pus-o în fața acelora care sunt chemați să treacă biruitori ultimele zile de strâmtorare, salutând cu bucurie pe Mântuitorul la venirea Sa. Cine studiază în sinceritate Mărturiile, își dă imediat seama că singurul lor scop este de a îndemna pe oameni să studieze Biblia și de a face pe oameni să se lase cu totul în brațele Mântuitorului, de a se pregăti cu frică și cutremur pentru viață veșnică și a se așeza cu totul în slujba lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor.BR 74.3

    Într-adevăr, roadele acestea sunt roadele unui pom divin. Noi n-avem nimic a pierde, ci numai de câștigat, dacă cercetăm cu umilință paginile mișcătoare ale suflului de sus, pentru a bea cu încetul din acest izvor înviorător.BR 75.1

    Una din greșelile cele mai frecvente și cele mai grave ale poporului Israel fu aceea că nu recunoscu pe profeții trimiși de Dumnezeu și luă o poziție de indiferență sau de împotrivire dârză față de soliile lor. Aceasta a fost cauza decăderii sale. “Ci iată porunca pe care le-am dat-o: ‘Ascultați glasul Meu și Eu voi fi Dumnezeul vostru, iar voi veți fi poporul Meu; umblați pe toate căile pe care vi le-am poruncit, ca să fiți fericiți’. Dar ei n-au ascultat și n-au luat aminte, ci au urmat sfaturile și pornirile inimii lor rele, au dat înapoi și n-au mers înainte. Din ziua când au ieșit părinții voștri din Egipt, până în ziua de azi, v-am trimis pe toți slujitorii Mei, prooroci, i-am trimis în fiecare zi de dimineață. Dar ei nu M-au ascultat, n-au luat aminte; și-au înțepenit gâtul și au făcut mai rău decât părinții lor. Și chiar dacă le vei spune toate aceste lucruri, tot nu te vor asculta; și dacă vei striga la ei, nu-ți vor răspunde”. (Ieremia 7, 23-27.) “Fiindcă v-am vorbit dis-de-dimineață și n-ați ascultat, fiindcă v-am chemat și n-ați răspuns, ... vă voi lepăda de la fața Mea.” (13, 15.)BR 75.2

    Și noi suntem expuși astăzi aceleiași primejdii. Îndoiala și necredința sunt în mod deosebit bolile spirituale caracteristice ale mentalității credincioșilor din timpul sfârșitului. Germenii acestor boli sunt răspândiți chiar în aerul pe care îl respirăm. E ușor, dar foarte primejdios, de a lua față de Spiritul profetic o atitudine de scepticism distrugător, de critică subtilă — fățiș sau ascuns — de indiferență sistematică, potrivit cu raționalismul și cu modernismul la modă în secolul nostru, când adevărata credință și ascultarea tinde să dispară din ce în ce mai mult.BR 75.3

    “Mi-a fost arătat că necredința față de Mărturii a sporit mereu în măsura în care oamenii s-au îndepărtat de Dumnezeu. Aceasta se întâmplă în rândurile noastre peste tot. Dar puțini știu prin ce experiențe vor trece Comunitățile noastre. Eu văzui că noi trăim astăzi sub îngăduința divină, dar nimeni nu poate spune cât timp va mai dura această îngăduință. Nimeni nu-și poate da seama cât de mare este mila care a fost dovedită față de noi. Puțini însă sunt aceia care s-au devotat cu totul lui Dumnezeu. Puțini mai sunt aceia care, asemenea stelelor într-o noapte furtunoasă strălucesc ici și colo printre nori”. — Mărturii pentru comunitate 5:76.BR 75.4

    Invit cu ocazia aceasta pe lucrătorii Întregii Biserici de a reciti, sub ochii lui Dumnezeu paginile 7 până la 48 din volumul 1 din Mărturii. Aici este expus cu multă claritate subiectul acesta în toată amploarea sa, scoțând la lumină importanța lui capitală. Acolo se găsește și fraza aceasta: “Tactica constantă a lui Satana este de a slăbi credința poporului lui Dumnezeu în Mărturii”. Și ea se termină prin acest îndemn stăruitor:BR 76.1

    “Și acum, fraților, vă rog să nu vă interpuneți între mine și popor spre a îndepărta lumina pe care Dumnezeu le-o dă. Nu luați, prin criticile voastre, toată forța, valoarea și puterea Mărturiilor. Să nu credeți că le puteți dezmembra spre a le potrivi propriilor voastre idei, pretinzând că Dumnezeu v-a dat iscusința de a deosebi ce este lumina din cer și ce este simpla expresie a înțelepciunii omenești. Dacă Mărturiile nu vorbesc potrivit Cuvântului lui Dumnezeu, lepădați-le. Hristos și Belial nu pot fi uniți. Pentru numele lui Hristos, nu încurcați mințile oamenilor cu sofistărie omenească și scepticism și nu faceți stearpă lucrarea pe care vrea s-o îndeplinească Domnul. Nu faceți — prin lipsa voastră de discernământ spiritual — din acest mijloc al lui Dumnezeu o piatră de poticnire, de care mulți să se lovească și să cadă, să fie prinși în cursă și să fie luați”, ( 48).BR 76.2

    O nouă viață, o nouă iubire, o nouă bucurie în slujba lui Dumnezeu va fi partea tuturor acelor care vor primi din toată inima îndemnul lui Iosafat adresat poporului său, când se afla în primejdie: “Încredeți-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, și veți fi întăriți; încredeți-vă în proorocii Lui, și veți izbuti”. (2 Cronici 20, 20.)BR 76.3

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents