Autoritatea în biserică

Suveranitatea aparținând Duhului Sfânt, Hristos a putut să învestească fără nici o teamă Biserica Sa cu deplină autoritate, Dumnezeu consfințind în ceruri hotărârile poporului Său. Matei 18, 18. Ne este dat, între multe altele, un exemplu minunat în cap. 5 din Faptele Apostolilor prin moartea lui Anania și Safira, loviți pentru faptul de a fi “mințit pe Duhul Sfânt” reprezentat prin apostoli în capul Bisericii. Pentru ea, pentru bunul mers al lucrării lui Dumnezeu, cât și pentru binele nostru personal, este absolut necesar să înțelegem bine aplicarea principiului autorității în ceea ce ne privește pe noi.BR 115.1

Autoritatea divină este dată corpului în întregime. O simplă celulă în China, în Africa sau în altă parte își are partea sa de autoritate în cadrul și armonia ansamblului. Principiul acesta fundamental, atâta timp cât este respectat și recunoscut, exclude din capul locului introducerea tiraniei. Dumnezeu n-a stabilit nici o putere dominatoare în biserica adventă spre a controla întregul corp sau spre a controla vreo ramură oarecare a lucrării. El nu S-a îngrijit ca răspunderea administrării să stea numai asupra unei mici grupe de persoane. Răspunderile sunt împărțite între un mare număr de persoane competente.BR 115.2

“Fiecare membru al Comunității are un vot la alegerea slujbașilor Comunității. Comunitatea prin delegații ei alege pe slujbașii Conferinței. Delegații aleși de Conferințe aleg slujbașii Uniunii; și delegații aleși de Uniune aleg pe slujbașii Conferinței Generale. Prin această orânduială, fiecare Comunitate și fiecare persoană aparte, fie direct sau prin reprezentanți, are un vot; în alegerea persoanelor care să poarte răspunderile cele mai mari ale Conferinței Generale”. — Mărturii pentru Biserică 8:230-237.BR 115.3

Dar cum trebuie exercitată autoritatea? Un corp este o structură organizată în care toate părțile legate între ele se completează, se susțin și se ajută între ele. O armonie și o ordine desăvârșită domnește în toate funcțiunile sale. El își primește ordinele de la cap și viața de la inimă. Întregul organism este susținut de sistemul osos, scheletul edificiului; ordinele și viața sunt transmise prin sistemul nervos și circulator.BR 115.4

Prin asemănare regăsim aceleași principii și în corpul Bisericii. El este supus unei organizații precis voită și stabilită de Dumnezeu, a cărei necesitate este vădită. E imposibil să se poată concepe întinderea soliei în toată lumea, progresul lucrării, unitatea credinței, continuitatea și armonia eforturilor, fără o organizație minuțioasă. Cugetați la acest corp imens, la manifestările nenumărate, atât de variate și asemănătoare în același timp, întinzându-și ramificațiile sale până la marginile pământului. Dumnezeu în înțelepciunea Sa a prevăzut lucrul acesta de la început. El este acela care a rânduit în Biserică diferitele daruri și slujbe raportate în 1 Corinteni 12 și Efeseni 4 pentru desăvârșirea sfinților și pentru zidirea corpului lui Hristos. Biserica nu poate prospera decât în măsura în care ea recunoaște și respectă organizația și autoritatea pe care Dumnezeu a stabilit-o în sânul ei.BR 116.1