Învățători care trebuie evitați

Când se ridică oameni care pretind că au o solie de la Dumnezeu, dar în loc să lupte “împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac”, ei formează un cerc separat și întorc armele de luptă împotriva Bisericii militante, temeți-vă de ei. Ei nu au acreditarea divină. Dumnezeu nu le-a încredințat lor o astfel, de lucrare. Ei vor să dărâme ceea ce Dumnezeu ar vrea să restaureze prin mesajul laodicean. El rănește numai ca să vindece, nu să producă pieirea. Domnul nu dă nici un mesaj care ar descuraja sau ar demoraliza Biserica Sa. El mustră, ceartă și pedepsește, dar aceasta numai pentru ca să restaureze și să aprobe în cele din urmă. Cât de bucuroasă am fost în inima mea când prin raportul de la Conferința Generală am aflat că multe inimi au fost înmuiate și supuse, că mulți au făcut mărturisiri umile și au îndepărtat gunoaiele de la ușa inimii lor care îl opreau pe Mântuitorul să intre. Cât de bucuroasă am fost să aflu că mulți L-au primit pe Isus înăuntru ca pe un oaspete de seamă. Cum este posibil ca aceste pamflete care acuză Biserică Adventistă de Ziua a șaptea ca fiind Babilon să fie răspândite pretutindeni chiar în timpul când Biserica primea revărsarea Spiritului Sfânt. Cum este posibil ca oamenii să fie atât de amăgiți încât să-și imagineze că marea strigare constă în a chema poporul lui Dumnezeu afară din părtășia unei Biserici care se bucură de un timp de reînviorare? O, fie ca aceste suflete amăgite să revină la normal, să primească binecuvântarea și să fie umplute cu putere de sus. — (The Review and Herald, 17 octombrie 1893 — Testimonies to Ministers and Gospel Workers, 19-23.)BR 14.1