Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Scrieri timpurii - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Ușa deschisă și cea închisă

    În Sabatul din 24 martie 1849, am avut o întâlnire plăcută și foarte interesantă cu frații din Topsham, Maine. Duhul Sfânt a fost revărsat asupra noastră și eu am fost dusă de El în cetatea viului Dumnezeu. Apoi mi-a fost arătat că poruncile lui Dumnezeu și mărturia lui Isus Hristos — care au legătură cu ușa închisă — nu pot fi separate și că timpul ca poruncile lui Dumnezeu să strălucească în toată importanța lor și pentru ca poporul lui Dumnezeu să fie încercat în ce privește adevărul Sabatului a fost atunci când ușa s-a deschis în Sfânta Sfintelor, în Sanctuarul ceresc, unde se află chivotul, în care sunt păstrate Cele Zece Porunci. Această ușă nu a fost deschisă până nu s-a sfârșit mijlocirea lui Isus în prima încăpere a Sanctuarului, în 1844. Atunci S-a ridicat Isus și a închis ușa din Locul Sfânt, a deschis ușa care ducea în Locul Preasfânt și a trecut în cea de-a doua despărțitură, unde stă acum, în fața chivotului, și unde credința lui Israel se îndreaptă acum.ST 42.1

    Am văzut că Isus închisese ușa Primei Încăperi și că nici un om nu o poate deschide; și că El deschisese ușa care ducea în Sfânta Sfintelor și că nici un om nu o poate închide (Apocalipsa 3, 7.8) [Vezi, de asemenea, Apendicele. (n. ed.)]; am mai văzut că, de când Isus a deschis ușa către Sfânta Sfintelor, unde se află chivotul, poruncile au strălucit înaintea poporului lui Dumnezeu și că aceștia sunt puși la probă în ce privește Sabatul.ST 42.2

    Am văzut că testul de acum legat de Sabat nu putea veni până când nu se isprăvea mijlocirea lui Isus din Sfânta și până nu trecea dincolo de cea de-a doua perdea; de aceea, creștinii care au adormit înainte ca ușa să fie deschisă către Sfânta Sfintelor, când a luat sfârșit strigătul de la miezul nopții, în cea de-a șaptea lună din 1844, și care nu au ținut adevăratul Sabat, acum se odihnesc în nădejde; căci ei nu au avut lumina și testul legat de Sabat, pe care le avem noi acum, de când a fost deschisă acea ușă. Am văzut că Satana îi ispitea în acest punct pe unii din poporul lui Dumnezeu. Întrucât atât de mulți creștini veritabili au adormit în triumful credinței și nu au păzit adevăratul Sabat, ei se îndoiau că acesta ar fi un test pentru noi acum.ST 42.3

    Vrăjmașii adevărului prezent au încercat să deschidă ușa primei încăperi, pe care Isus a închis-o, și să închidă ușa care duce în Sfânta Sfintelor, pe care El a deschis-o în 1844, dincolo de care se află chivotul, care conține cele două table de piatră, pe care sunt scrise cu degetul lui Iehova Cele Zece Porunci.ST 43.1

    În acest timp al sigilării, Satana folosește orice mijloc pentru a îndepărta mintea celor din poporul lui Dumnezeu de la adevărul prezent și a-i face să șovăie. Am văzut o apărătoare pe care o trăgea Dumnezeu asupra poporului Său pentru a-i proteja în timpul strâmtorării; și fiecare suflet care era hotărât pentru adevăr și care era curat la inimă avea să fie acoperit cu apărătoarea Celui Atotputernic.ST 43.2

    Satana știa aceasta și lucra cu mare putere pentru a ține mintea cât mai multor oameni posibil într-o stare de șovăială și nestatornicite în adevăr. Am văzut că ciocăniturile misterioase din New York și din alte locuri erau puterea lui Satana și că astfel de lucruri vor fi din ce în ce mai obișnuite, acoperite cu un veșmânt religios pentru a-i ademeni pe cei amăgiți într-o stare de și mai mare siguranță și pentru a atrage mintea celor din poporul lui Dumnezeu, dacă ar fi cu putință, către lucrurile acelea și a-i face să se îndoiască de învățăturile și puterea Duhului Sfânt. [Vezi, de asemenea, Apendicele. (n. ed.)]ST 43.3

    Am văzut că Satana lucra în multe feluri prin agenții lui. El lucra prin pastorii care au respins adevărul și au acceptat o lucrare a rătăcirii, ca să creadă o minciună și să fie osândiți. În timp ce predicau sau se rugau, unii au căzut la pământ neajutorați, nu prin puterea Duhului Sfânt, ci prin puterea lui Satana, suflată asupra acestor agenți și, prin ei, asupra poporului. În timp ce predicau, se rugau sau conversau, unii care mărturiseau că sunt adventiști și respinseseră adevărul prezent, au folosit mesmerismul pentru a câștiga adepți și poporul se bucura de această influență, căci ei gândeau că este Duhul Sfânt. Ba chiar unii care folosiseră hipnoza merseseră atât de departe în întunericul și amăgirea diavolului, încât credeau că era puterea lui Dumnezeu, pe care le-o dăduse pentru a o folosi. Făcuseră ca Dumnezeu să fie ca unul asemenea lor și apreciau puterea Sa ca fiind un lucru de mică importanță.ST 43.4

    Unii dintre acești agenți ai lui Satana afectau trupurile anumitor sfinți, ale acelora pe care nu-i puteau amăgi și îndepărta de adevăr printr-o influență satanică. O, dacă ar putea să vadă toți acest lucru așa cum mi l-a descoperit Dumnezeu mie, ca să poată cunoaște mai multe despre înșelăciunile lui Satana și să se pună în gardă! Am văzut că Satana lucra în aceste moduri pentru a-i distrage, amăgi și îndepărta pe cei din poporul lui Dumnezeu, chiar acum, în acest timp al sigilării. I-am văzut pe unii care nu stăteau neclintiți în favoarea adevărului prezent. Genunchii le tremurau și picioarele le alunecau, pentru că nu erau statorniciți în adevăr și acoperământul lui Dumnezeu nu putea fi tras deasupra lor în timp ce ei tremurau în felul acesta.ST 44.1

    Satana își încerca toate tertipurile pentru a-i ține acolo unde erau, până avea să treacă vremea sigilării, până când apărătoarea avea să fie trasă peste poporul lui Dumnezeu, iar ei să fie lăsați fără un loc în care să se adăpostească de mânia arzătoare a lui Dumnezeu, din ultimele șapte plăgi. Dumnezeu a început să tragă această apărătoare peste poporul Său și va fi în curând complet întinsă peste toți cei care urmează să aibă un adăpost în ziua măcelului. Dumnezeu va lucra cu putere pentru poporul Său; și lui Satana i se va îngădui să lucreze.ST 44.2

    Am văzut că semnele și minunile misterioase și falsele reforme vor crește în număr și se vor răspândi. Reformele care mi-au fost arătate nu erau întoarceri de la rătăcire la adevăr. Îngerul care mă însoțea m-a îndemnat să mă uit după luptele sufletești pentru câștigarea celor păcătoși, așa cum fuseseră odată. M-am uitat, dar nu le-am putut vedea; căci timpul salvării lor trecuse. [Cea care a scris aceste cuvinte nu a vrut să spună prin ele că timpul pentru salvarea tuturor păcătoșilor a trecut. Chiar în timpul în care erau scrise aceste lucruri, ea însăși lucra pentru salvarea păcătoșilor, așa cum a făcut-o neîncetat din acea vreme.ST 45.1

    Modul în care a înțeles această chestiune, așa cum i-a fost prezentată, este oferit în următoarele paragrafe, primul publicat în 1854, iar cel de-al doilea în 1888:ST 45.2

    “Falsele reforme care au fost amintite aici urmează să fie văzute pe scară mult mai largă. Viziunea se referă îndeosebi la aceia care au auzit și au respins lumina învățăturii advente. Ei sunt pradă unei lucrări de rătăcire. Astfel de persoane nu vor avea ‘luptele sufletești pentru câștigarea celor păcătoși’, ca mai înainte. Întrucât au respins adventul și s-au lăsat pradă rătăcirilor lui Satana, ‘timpul salvării lor trecuse’. Aceasta nu se referă totuși la cei care nu au auzit și, prin urmare, nu au respins învățătura despre cea de-a doua venire.”ST 45.3

    “Este un lucru înfricoșător acela de a trata cu ușurătate adevărul care a luminat înțelegerea noastră și ne-a atins inimile. Nu putem respinge avertizările pe care ni le trimite, în mila Sa, Dumnezeu și scăpa apoi nepedepsiți. În zilele lui Noe, a fost trimisă lumii o solie din cer, iar mântuirea oamenilor a depins de modul în care au tratat acea solie. Pentru că au respins avertizarea, Duhul lui Dumnezeu a fost retras de la neamul păcătos și ei au pierit în apele potopului. În timpul lui Avraam, îndurarea a încetat să mai stăruie pe lângă locuitorii vinovați ai Sodomei și toți, în afară de Lot, soția lui și două fiice, au fost mistuiți de focul trimis din ceruri. Așa și în zilele lui Hristos. Fiul lui Dumnezeu a dat mărturie iudeilor necredincioși din acea generație: ‘Iată că vi se lasă casa pustie’. Privind către zilele din urmă, aceeași putere infinită declară, în ce-i privește pe cei care ‘nu au primit dragostea adevărului, ca să fie mântuiți’ că ‘din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună; pentru ca toți cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiți’. Când ei resping învățăturile Cuvântului Său, Dumnezeu Își retrage Duhul și îi lasă pradă amăgirilor pe care le iubesc.” (n. ed.)]ST 45.4

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents