Marea trezire adventă

Însă solia adventă a fost vestită și primită cel mai mult în Statele Unite. Pe măsură ce profețiile biblice, care relatau reîntoarcerea lui Isus, erau acceptate de bărbați și femei destoinici, aparținând multor confesiuni, s-a format un grup mare de credincioși adventiști sinceri. Ar trebui să notăm, totuși, că nu s-a format nici o organizație religioasă distinctă, separată. Speranța adventă a dus la redeșteptări religioase, care au fost de folos tuturor bisericilor protestante, și i-au făcut pe mulți care fuseseră sceptici și necredincioși să-și mărturisească public credința în Biblie și în Dumnezeu.ST viii.2

Când mișcarea s-a apropiat de punctul său culminant, în primii ani de după 1840, mai multe sute de slujitori ai Evangheliei s-au unit în vestirea soliei. În frunte se afla William Miller, care locuia în partea estică a statului New York. El era un membru de seamă în comunitatea sa, câștigându-și traiul ca fermier. În ciuda bogatei educații creștine primite în familie, el devenise sceptic în tinerețe. Și-a pierdut credința în Cuvântul lui Dumnezeu și a adoptat vederi deiste. Într-o dimineață de duminică, în timp ce citea o predică în biserica baptistă, Duhul Sfânt i-a atins inima și a fost condus să-L accepte pe Isus Hristos ca Mântuitor al său. Miller s-a apucat să studieze Cuvântul lui Dumnezeu, fiind hotărât să găsească în Biblie un răspuns satisfăcător la toate întrebările sale și să afle el însuși adevărurile descrise în paginile ei.ST viii.3

Timp de doi ani, el a consacrat mult timp studierii Scripturilor, verset cu verset. S-a hotărât să nu treacă la versetul următor până nu simțea că a găsit o explicație satisfăcătoare a celui pe care îl studia. Nu avea înaintea lui decât Biblia și o concordanță. În timp, a ajuns în studiul său la profețiile celei de-a doua veniri literale, în trup, a lui Hristos. S-a concentrat, de asemenea, cu putere asupra marilor profeții legate de timp, în special cea de 2300 de zile din Daniel 8 și 9, pe care a legat-o de profeția din Apocalipsa 14 și solia îngerului care vestește ceasul Judecății lui Dumnezeu (Apocalipsa 14, 6.7.) În acest volum, la pagina 299, E. White declară că “Dumnezeu și-a trimis îngerul pentru a mișca inima” lui William Miller “pentru a-l determina să cerceteze profețiile”.ST ix.1

În adolescență, E. White a auzit două serii de prelegeri, susținute de Miller în orașul Portland, statul Maine. Asupra inimii sale a rămas o impresie durabilă, profundă. O vom urmări în timp ce desfășoară înaintea noastră calculul profețiilor, așa cum le-a prezentat ascultătorilor pastorul Miller. Pentru aceasta, vom folosi o carte scrisă de E. White mai târziu, Tragedia Veacurilor:ST ix.2