Semnul fiarei

Într-o viziune dată la 27 iunie 1850, îngerul care mă însoțea a spus: “Timpul este aproape sfârșit. Reflectați voi chipul minunat al lui Isus, așa cum ar trebui?” Apoi atenția mi-a fost îndreptată către pământ și am văzut că va trebui să aibă loc o pregătire între cei care au îmbrățișat în ultima vreme solia celui de-al treilea înger. Îngerul a spus: “Pregătiți-vă, pregătiți-vă, pregătiți-vă. Va trebui să muriți față de lume cum nu ați mai murit vreodată.” Am văzut că era o mare lucrare de făcut pentru ei și numai o scurtă vreme în care să se înfăptuiască aceasta.ST 64.1

Apoi, am văzut că cele șapte plăgi de pe urmă aveau să fie curând revărsate peste cei care nu aveau adăpost; cu toate acestea, lumea nu le privea altfel decât ar fi privit picăturile de ploaie care ar fi urmat să cadă. Am fost apoi întărită să pot suporta priveliștea îngrozitoare a celor șapte plăgi, mânia lui Dumnezeu. Am văzut că mânia Sa era teribilă și înspăimântătoare și că, dacă și-ar fi întins mâna sau și-ar fi ridicat-o, în mânia Sa, locuitorii lumii ar ajunge ca și cum n-ar fi existat vreodată sau ar suferi de molime ucigătoare care ar veni asupra lor, și nu ar găsi nicăieri izbăvire, ci ar fi nimiciți de acestea. M-a cuprins groaza și am căzut cu fața în jos înaintea îngerului și l-am rugat din suflet să îndepărteze priveliștea aceea, să o ascundă privirilor mele, căci era insuportabilă. Atunci mi-am dat seama, ca niciodată înainte, de importanța faptului de a cerceta cu grijă Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a ști cum se poate scăpa de plăgile despre care Cuvântul declară că vor cădea asupra tuturor celor nesfinți, care se vor închina fiarei și chipului ei și vor primi semnul ei pe frunte sau pe mână. Era un lucru uluitor pentru mine, că oamenii puteau călca Legea lui Dumnezeu și călca în picioare Sabatul Său sfânt, când împotriva lor stăteau asemenea avertizări și amenințări.ST 64.2

Papa a schimbat ziua de odihnă dintr-a șaptea în prima zi a săptămânii. El s-a gândit să schimbe chiar porunca dată pentru a-l face pe om să-și aducă aminte de Creatorul său. S-a gândit să schimbe cea mai mare poruncă din Decalog și să se facă astfel egalul lui Dumnezeu sau chiar să se înalțe mai presus de Dumnezeu. Domnul nu Se schimbă, prin urmare Legea Sa este imuabilă; dar papa s-a înălțat pe sine deasupra lui Dumnezeu, căutând să schimbe preceptele Sale eterne care reglementează sfințenia, dreptatea și bunătatea. El a călcat în picioare ziua sfințită a lui Dumnezeu și, cu de la sine putere, a pus în locul ei una din cele șase zile lucrătoare. Întreaga națiune a urmat fiara și oamenii Îl jefuiesc în fiecare săptămână pe Dumnezeu de timpul Său sfânt. Papa a făcut o breșă în Legea sfântă a lui Dumnezeu, dar am văzut că venise pe deplin timpul ca această spărtură să fie reparată de cei din poporul lui Dumnezeu și să zidească iarăși pe dărâmăturile de mai înainte.ST 65.1

M-am rugat înaintea îngerului ca Dumnezeu să-i salveze pe cei din poporul Său care se rătăciseră, să-i salveze de dragul îndurării Sale. Când plăgile vor începe să cadă, cei care continuă să calce Sabatul sfânt nu-și vor mai deschide gura pentru a aduce acele scuze pe care le născocesc acum pentru a scăpa de datoria de a-l păzi. Gurile le vor fi închise în timpul căderii plăgilor, iar marele Dătător al Legii va cere să se facă dreptate cu cei care au luat în râs Legea Sa sfântă și au numit-o “un blestem pentru om”, “mizeră” și “schimbătoare ”. Când astfel de oameni simt strânsoarea de fier a acestei Legi , aceste expresii vor apărea înaintea lor scrise cu litere de foc și își vor da seama atunci de păcatul de a lua în râs acea Lege pe care Cuvântul lui Dumnezeu o numește “sfântă, dreaptă și bună”.ST 65.2

Apoi mi-a fost îndreptată atenția către slava cerului, către comoara strânsă pentru cei credincioși. Totul era strălucitor și încântător. Îngerii începeau să cânte o cântare minunată, apoi încetau să cânte și își scoteau cununile de pe cap și le aruncau sclipitoare la picioarele lui Isus și strigau cu glasuri melodioase: “Slavă, Aleluia!” M-am alăturat cântecelor lor de laudă și cinste, adresate Mielului, și de fiecare dată când îmi deschideam gura pentru a-L lăuda, aveam un simțământ inexprimabil provocat de slava care mă înconjura. Era încă și mai mult, o greutate nespus de mare și veșnică de slavă. Îngerul a spus: “Mica rămășiță a celor ce-L iubesc pe Dumnezeu, care păzesc poruncile Lui și sunt credincioși până la sfârșit se vor bucura de această slavă, vor fi mereu în prezența lui Isus și vor cânta în compania îngerilor sfinți”.ST 66.1

Apoi, privirile mi-au fost întoarse de la slavă și mi-a fost arătată rămășița de pe pământ. Îngerul li s-a adresat: “Veți putea evita voi ultimele șapte plăgi? Veți merge voi în slavă și vă veți bucura de tot ce a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc și sunt gata să sufere de dragul Lui? Dacă este așa, trebuie să muriți pentru a putea trăi. Pregătiți-vă, pregătiți-vă, pregătiți-vă. Pregătirea voastră trebuie să fie mai profundă decât cea pe care o faceți acum, căci vine ziua Domnului, zi fără milă, zi de mânie și urgie aprinsă, care va preface tot pământul în pustiu și-i va nimici pe toți păcătoșii de pe el. Jertfiți totul pentru Dumnezeu. Puneți totul pe altarul lui — eul, averea, totul ca o jertfă vie. Va fi nevoie de tot ce aveți pentru a intra în slavă. Strângeți-vă o comoară în ceruri, o comoară pe care hoții nu pot s-o fure și nici rugina s-o strice. Trebuie să fiți părtași cu Hristos la suferințele Lui aici, dacă vreți să fiți părtași cu El la slava Sa în lumea cea nouă.”ST 66.2

Cerul va fi nespus de ieftin, dacă-l vom obține prin suferință. Trebuie să ne tăgăduim eul în tot drumul nostru, să murim zilnic față de el, să lăsăm ca să iasă la iveală numai Isus și să ținem necurmat slava Sa înaintea ochilor. Am văzut că aceia care au îmbrățișat în ultima vreme adevărul va trebui să știe ce înseamnă să suferi de dragul lui Hristos, că vor avea de trecut prin încercări care vor fi dureroase și tăioase pentru ca ei să poată fi curățiți și învredniciți, prin suferință, să primească sigiliul viului Dumnezeu, să treacă prin timpul necazului celui mare, să-L vadă pe Împărat în frumusețea Sa și să stea în prezența lui Dumnezeu și a îngerilor curați, sfinți.ST 67.1

Când am văzut ce trebuie să fim pentru a moșteni slava și am văzut apoi cât de mult suferise Isus pentru a dobândi pentru noi o moștenire atât de bogată, m-am rugat să putem fi botezați în suferințele lui Hristos, ca să nu ne dăm înapoi în fața încercărilor, ci să le suportăm cu răbdare și bucurie, știind ce a suferit Isus pentru ca noi să putem fi îmbogățiți prin sărăcia și suferințele Sale. Îngerul a spus: “Tăgăduiți-vă eul; trebuie să faceți pași rapizi”. Unii din noi au avut timpul să primească adevărul și să înainteze pas cu pas, și fiecare pas pe care l-am făcut ne-a dat puterea să-l facem pe următorul. Timpul este însă acum pe sfârșite și ceea ce ne-a luat nouă ani de zile să învățăm ei vor fi nevoiți să învețe în câteva luni. Vor avea, de asemenea, să se dezvețe de multe alte lucruri și multe să le învețe din nou. Cei care vor să nu primească semnul fiarei și chipul ei când va fi aprobat decretul, trebuie să ia acum hotărârea de a spune: Nu, nu vom accepta instituția fiarei.ST 67.2