Pofte care se războiesc cu sufletul

Aceia care sunt cu adevărat sfințiți — oriunde s-ar afla — vor înălța idealul moral prin cultivarea unor deprinderi corecte ale corpului și, asemenea lui Daniel, vor da altora pildă de cumpătare și tăgăduire de sine. Orice poftă stricată ajunge o poftă ostilă. Orice lucru care e în conflict cu legea naturii aduce sufletul într-o stare bolnavă. Lăsarea în voia poftelor la mâncare aduce tulburări ale stomacului, inactivitatea ficatului și o întunecare a creierului, distrugând astfel dispoziția și spiritul omului. Aceste puteri slăbite sunt aduse apoi ca jertfă lui Dumnezeu, care nu poate să primească jertfe cu defecte. Este de datoria noastră de a aduce pofta noastră de mâncare și felul nostru de viețuire în armonie cu legea naturii. Dacă trupurile aduse ca jertfă pe altarul lui Hristos ar fi cercetate cu aceeași luare aminte cu care erau cercetate jertfele iudeilor, atunci cine le-ar primi?SV 29.1

Cu câta grijă ar trebui deci să-și îndrepte creștinii deprinderile lor, pentru ca să-și poată păstra deplina putere a fiecărei însușiri spre a fi pusă în serviciul lui Hristos. Dacă dorim a fi sfințiți în suflet, corp și spirit, trebuie să trăim așa cum ne învață legea divină. Inima nu poate rămâne în consacrare față de Dumnezeu cât timp poftele și patimile sunt satisfăcute cu sacrificiul sănătății și al vieții. Aceia care calcă legile de care depinde sănătatea, trebuie să suporte urmările. Ei și-au micșorat atât de mult destoinicia lor, în orice privință, încit nu-și mai pot îndeplini cum trebuie datoriile față de semenii lor și ajung să fie cu totul neînstare de a răspunde la cerințele lui Dumnezeu.SV 29.2

Când Lordul Palmerston, premierul Angliei, a fost rugat de către clerul scoțian să hotărască o zi de post și rugăciune, ca să înceteze holera, el a răspuns: “Curățiți și dezinfectați străzile și casele voastre, încurajați curățenia și sănătatea printre săraci și îngrijiți ca ei să fie îndeajuns aprovizionați cu hrană bună și îmbrăcăminte și luați în toate adevărate măsuri sanitare și atunci nu veți mai avea nevoie de post și rugăciune. De altfel, nici Dumnezeu nu va asculta rugăciunile voastre, dacă aceste măsuri preventive nu vor fi luate în seamă”.SV 30.1

Apostolul Pavel zice: “Să ne curățim de orice întinăciune a cărnii și a duhului și să ne ducem sfințirea până la capăt, în frica de Dumnezeu” 2 Corinteni 7, 1. El ne prezintă spre încurajare, acea pace cerută de adevărată sfințire, zicând: “Acum dar nu este nici o osândire pentru cei co sunt în Hristos Isus; care nu trăiesc după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului” Romani 8, 1. El sfătuiește pe galateni astfel: “Umblați cârmuiți de Duhul și nu împliniți poftele firii pământești” Galateni 5, 16. El numește unele din poftele firii pământești, după cum urmează: “Închinarea la idoli, bețiile, îmbuibările și alte lucruri asemănătoare cu acestea”, Idem 20-21. și apoi, menționând roadele Spiritului, printre care este și cumpătarea, el adaugă: “Cel ce sunt ai lui Hristos Isus și-au răstignit firea pământească împreună cu patimile și poftele ei” Idem 24.SV 30.2