Exemple de transformarea caracterului
Odată, Ioan a intrat într-o cearta cu unii dintre ucenici, vrând să știe care dintre ei trebuia să fie socotit ca cel mai mare. Ei nu aveau de gând ca discuția lor să ajungă până la urechile Maestrului lor; dar Isus le citea inimile și folosi prilejul pentru a da ucenicilor Săi o lecție de umilință. Aceasta nu numai pentru micul grup, care asculta cuvintele Sale, ci ca să rămână scrise spre binele tuturor urmașilor Săi până la sfârșitul timpului. Atunci Isus a șezut jos, a chemat pe cei doisprezece și le-a zis: “Dacă vrea cineva să fie cel dintâi, trebuie să fie cel mai de pe urmă dintre toți și slujitorul tuturor”. Marcu 9, 35.SV 55.2
Aceia care au Spiritul lui Hristos nu vor avea ambiția ca să ocupe vreun loc mai presus de frații lor. Numai cei care sunt mici în ochii lor vor fi socotiți mari înaintea lui Dumnezeu. “Și a luat un copilaș și l-a așezat în mijlocul lor; apoi l-a luat în brațe și le-a zis: ‘Oricine primește pe unul din acești copilași, în Numele Meu, Mă primește pe Mine; și oricine Mă primește pe Mine, nu Mă primește pe Mine, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine’.” Idem 36-37.SV 55.3
O, ce învățătură prețioasă este aceasta pentru urmașii lui Hristos! Cei care trec cu vederea datoriile vieții ce le stau în cale, care trec cu vederea a fi miloși și buni, amabili și buni, amabili și iubitori, chiar față de un copilaș, trec cu vederea pe Hristos. Ioan a simțit puterea acestei învățături și a tras foloase din ea.SV 56.1
Într-o altă ocazie, fratele său Iacov împreună cu el au văzut un om că scotea demoni în Numele lui Isus și pentru că nu s-a unit îndată cu ceata lor, ei au găsit cu cale că el n-ar avea dreptul să facă această lucrare și, de aceea, l-au oprit. În sinceritatea inimii sale, Ioan povesti această întâmplare Maestrului său. Isus zise: “Nu-l opriți, căci nu este nimeni care să facă minuni în Numele Meu și să Mă poată vorbi de rău îndată după aceea. Cine nu este împotriva noastră, este pentru noi”. Idem 39-40.SV 56.2
Altădată, Iacov și Ioan au cerut, prin mama lor, să li se dea cele mai înalte locuri de cinste în împărăția lui Hristos. Mântuitorul le-a răspuns: “Voi nu știți ce cereți”. Marcu 10, 38. Cât de puțini dintre noi înțeleg adevărata însemnătate a rugăciunilor noastre! Isus cunoștea sacrificiul nemărginit prin care trebuia să se răscumpere acea mărire și de aceea “pentru bucuria care le era pusă în față, El a suferit crucea și a nesocotit ocara”. Evrei 12, 2. Această bucurie era aceea de a vedea suflete mântuite prin umilirea Sa, prin suferințele și prin vărsarea sângelui Său.SV 56.3
Aceasta era mărirea pe care avea s-o primească Hristos și de care acești doi ucenici doreau să se facă părtași. Isus i-a întrebat: “Puteți bea paharul pe care îl voi bea Eu și să fiți botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu? Dar ei au răspuns: Putem!” Marcu 10, 38-39.SV 57.1
Cât de puțin înțelegeau ei însemnătatea acestui botez! Isus “le-a răspuns: ‘Este adevărat că veți bea paharul Meu și veți fi botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu; dar a ședea la dreapta și la stânga Mea nu atârnă de Mine s-o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru care a fost pregătită’.” Idem 42-45.SV 57.2