Cel cu un talant

Cel care a primit un singur talant, “s-a dus de a făcut o groapă în pământ și a ascuns acolo banii Stăpânului său”. Matei 25, 18.PDH 355.2

Tocmai acela care a primit cel mai mic dar, a lăsat darul său nefolosit. Prin pilda aceasta este adresată o avertizare tuturor acelora care au simțământul că întrucât ei au primit o mai mică binecuvântare, faptul acesta este o scuză pentru ei, de a mai lucra pentru Hristos. Dacă ei ar fi putut face lucruri mai mari, cu câtă bucurie ar fi făcut aceasta; dar pentru că ei pot fi de folos numai în lucrurile cele mici, ei consideră că sunt îndreptățiți a nu face nimic. Ei greșesc gândind și procedând astfel, în împărțirea darurilor Sale, Dumnezeu pune la încercare caracterul. Omul care neglijează folosirea, punerea la schimbător a talantului său, se dovedește a fi un serv necredincios. Dacă ar fi primit cinci talanți, el i-ar fi îngropat pe toți; așa cum a îngropat și acel singur talant primit. Neîntrebuințarea unicului talant primit, arată faptul că el disprețuiește darurile cerului.PDH 355.3

“Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios și în cele mari”. Luca 16, 10. Importanța lucrurilor mici este adesea nesocotită, pentru că ... sunt mici; dar tocmai ele formează o mare parte din viața noastră. De fapt, nu există lucruri neimportante în viața creștinului. Formarea caracterului nostru va fi plină de primejdii, dacă nesocotim importanta lucrurilor mici.PDH 356.1

“Cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept și în cele mari”. Prin necredincioșie în cele mai mici îndatoriri, omul jefuiește pe Făcătorul său de slujirea ce I se cuvine. Această necredincioșie se răsfrânge asupra celui în cauză. El dă greș în primirea harului, a puterii, a tăriei de caracter, care puteau fi primite printr-o predare fără de rezerve lui Dumnezeu. Trăind despărțit de Hristos, el este expus ispitelor lui Satana, și face greșeli în lucrarea sa pentru Domnul. Pentru că nu este călăuzit de principii drepte în lucrurile cele mici, el nu ascultă de Dumnezeu nici în lucrurile cele mari pe care le consideră ca fiind prin excelență lucrarea sa. Greșelile săvârșite în rezolvarea problemelor mici ale vieții, se vor manifesta și în lucrările de o importanță mai mare. El face totul după principiile cu care s-a obișnuit. Acțiunile astfel repetate formează obiceiuri, obiceiurile formează caracterul și prin caracter se hotărăște destinul nostru pentru prezent și veșnicie.PDH 356.2

Numai prin credincioșia în lucrurile mici poate fi format sufletul spre a acționa cu credincioșie când va purta responsabilități mai mari. Dumnezeu a adus pe Daniel și pe tovarășii săi în contact cu marii oameni ai Babilonului, pentru ca acești păgâni să ajungă să cunoască principiile adevăratei religii. În mijlocul unei națiuni idolatre, Daniel trebuia să reprezinte caracterul lui Dumnezeu. Cum a ajuns el să fie potrivit spre a ocupa o poziție de o așa mare încredere și cinste? Credincioșia sa în lucrurile cele mici, a fost ceea ce a dat perspectivă întregii sale vieți. El a onorat pe Dumnezeu în datoriile cele mai mici și Domnul a cooperat cu el. Lui Daniel și tovarășilor săi, Dumnezeu le-a dat “știință și pricepere pentru tot felul de scrieri și înțelepciune; mai ales însă a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile și în toate visele”. Daniel 1, 17.PDH 356.3

După cum Dumnezeu a chemat pe Daniel ca să dea mărturie pentru El în Babilon, tot așa ne cheamă El ca să fim martorii Săi în lumea de astăzi. În problemele cele mai mici ale vieții ca și în cele mai mari, El dorește ca noi să înfățișăm oamenilor principiile împărăției Sale.PDH 357.1

În viața Sa aici pe pământ, Domnul Hristos ne-a învățat lecția unei atenții deosebite față de lucrurile cele mici. Marea lucrare de răscumpărare apăsa mereu asupra sufletului Său. În timp ce El învăța și vindeca, toate energiile Sale intelectuale și fizice au fost folosite la maximum; și totuși El a dat atenție chiar și celor mai simple lucruri din viață și din natură. Cele mai instructive lecții ale Sale, au fost acelea în care, prin lucrările cele mici din natură, El a ilustrat marile adevăruri ale Împărăției lui Dumnezeu. El n-a trecut cu vederea nici chiar nevoile celor mai umili slujitori ai Săi. Urechea Sa a auzit fiecare strigăt al celor în nevoie. El a fost sensibil la atingerea femeii bolnave ce se afla în mulțime; chiar și cea mai ușoară atingere a credinței, a primit un răspuns din partea Domnului. Când a înviat pe fiica lui Iair, El le-a amintit părinților că fetița trebuia să mănânce ceva. Când prin puterea care se afla în El, S-a ridicat din mormânt, El n-a considerat ca fiind nedemn pentru El să strângă și să așeze cu grijă la locul lor fâșiile de pânză, cu care El a fost pus în mormânt.PDH 357.2

Creștini fiind, lucrarea la care suntem chemați, este aceea de a coopera cu Domnul Hristos la lucrarea de mântuire a sufletelor. Noi am intrat chiar în legământ cu El pentru a face această lucrare. A neglija această lucrare, înseamnă că dovedim necredincioșia noastră față de Hristos. Dar pentru a aduce la îndeplinire această lucrare, noi trebuie să urmăm exemplul Său de credincioasă și conștiincioasă atenție în lucrurile mici. Acesta este secretul succesului oricărui efort și al oricărei influențe creștine.PDH 358.1

Domnul dorește ca poporul Său să atingă treapta cea mai înaltă, ca ei să-L preamărească posedând iscusința cu care El este binevoitor să-i înzestreze. Prin harul lui Dumnezeu, s-au luat toate măsurile pentru ca noi să putem arăta faptul că noi lucrăm după planuri mai bune decât acelea după care lucrează lumea. Noi trebuie să dăm pe față o superioritate în gândirea noastră, în înțelegerea, iscusința și cunoașterea noastră, pentru că noi credem în Dumnezeu și în puterea Sa de a lucra asupra inimii omenești.PDH 358.2

Dar aceia care nu sunt înzestrați cu multe și mari daruri, nu trebuie să fie descurajați. Ei să folosească ceea ce au, observând cu credincioșie fiecare parte slabă a caracterului lor, căutând a o întări prin harul lui Dumnezeu. În fiecare act al vieții noi trebuie să țesem credincioșie și devotament, cultivând atributele care să ne facă în stare să îndeplinim lucrarea noastră.PDH 358.3

Obiceiul de a fi neglijent ar trebui în mod categoric biruit. Mulți gândesc că lipsa de memorie este o scuză eficientă pentru greșelile cele mai grosolane. Dar ei nu au oare calități intelectuale la fel ca și ceilalți? În acest caz ei ar trebui să-și exerseze memoria pentru ca ea să rețină mai mult. A uita este păcat, este păcat să fii neglijent. Dacă ne vom face obiceiul să uităm, vom neglija poate mântuirea noastră proprie, și în cele din urmă ne vom da seama că nu suntem gata pentru Împărăția lui Dumnezeu.PDH 359.1

Adevărurile cele mari trebuie puse în practică în lucrurile cele mici. Religia practică trebuie dovedită în cele mai mici îndatoriri ale vieții de fiecare zi. Cea mai mare calitate a unui om este aceea de a asculta de Cuvântul lui Dumnezeu.PDH 359.2

Pentru că nu sunt angajați în mod direct într-o lucrare religioasă, mulți cred că viața lor este nefolositoare; că ei nu fac nimic pentru înaintarea Împărăției lui Dumnezeu. Dar aceasta este o greșeală. Dacă lucrarea lor este aceea pe care un om trebuie s-o facă, atunci aceștia nu trebuie să-și reproșeze că sunt nefolositori în marea casă a lui Dumnezeu. Nu trebuie neglijate nici cele mai umile îndatoriri. Orice lucrare, orice muncă cinstită este o binecuvântare și săvârșirea ei cu credincioșie, poate dovedi destoinicie pentru datorii mai înalte.PDH 359.3

Orice lucru, oricât de neînsemnat ar fi, făcut pentru Dumnezeu cu o totală predare de sine, este primit de El tot așa ca și cel mai mare serviciu. Nici un dar nu este mic, dacă este dat cu toată inima și cu un suflet bucuros.PDH 359.4

Oriunde ne-am găsi, Domnul Hristos ne cere să luăm asupra noastră datoria ce ni se oferă. Dacă aceasta este în familie, atunci lucrează plin de voie bună și cu râvnă pentru a face din cămin locul cel mai plăcut. Dacă ești mamă, atunci creste-ți copiii pentru Hristos. Aceasta este o lucrare tot așa de reală pentru Dumnezeu, ca și lucrarea de la amvon a predicatorului. Dacă datoria ta este în bucătărie, atunci caută să fii un bucătar desăvârșit. Pregătește hrana astfel, încât ea să fie sănătoasă, hrănitoare și gustoasă. Și în timp ce folosești cele mai bune ingrediente în pregătirea hranei, nu uita că trebuie să ocupi mintea cu cele mai bune gânduri. Dacă locul tău este acela de a lucra pământul, sau ești angajat în oricare altă ocupație, atunci fă ca datoria ta prezentă să fie un succes. Pune-ți sufletul în tot ceea ce faci. Reprezintă pe Hristos în toată lucrarea ta. Fă așa cum ar face El dacă ar fi în locul tău.PDH 359.5

Oricât de mic ar fi talentul tău, Dumnezeu are un loc pentru el. Acel singur talant, folosit cu înțelepciune, va îndeplini lucrarea pentru care a fost dat. Prin credincioșie în îndatoririle cele mici, neînsemnate, noi lucrăm sporind, ca într-o operație de adunare, iar Dumnezeu va lucra pentru noi mai mult, ca într-o operație de înmulțire. Aceste daruri neînsemnate vor avea cea mai prețioasă influență în lucrarea Sa.PDH 360.1

Faceți ca o credință vie să fie întrețesută asemenea unui fir de aur prin îndeplinirea chiar și a celor mai mici îndatoriri. Atunci, întreaga noastră activitate zilnică va promova creșterea noastră creștină. Va fi atunci o continuă privire la Hristos. Iubirea pentru El va da putere vitală în orice am face. Astfel, printr-o dreaptă folosire a talanților, noi ne putem lega printr-un lanț de aur de lumea de sus. Aceasta este adevărata sfințire; căci sfințirea constă în îndeplinirea cu bucurie a tuturor îndatoririlor zilnice, într-o desăvârșită ascultare de voința lui Dumnezeu.PDH 360.2

Dar mulți creștini așteaptă încă să li se încredințeze o lucrare mare. Și pentru că nu pot găsi un loc suficient de mare, care să le satisfacă ambiția, ei nu reușesc să fie credincioși în îndatoririle obișnuite ale vieții. Pentru ei, acestea sunt neinteresante. Zi după zi, ei lasă să le scape ocaziile care să demonstreze credincioșia lor față de Dumnezeu. În timp ce așteaptă o lucrare mai mare, viața se scurge, scopul ei rămâne neîmplinit, iar lucrarea ei, nesăvârșită.PDH 360.3