Pierderea serioasă prin absența de la adunările de tabără

Adunările noastre de tabără sunt organizate și ținute cu mare cheltuială. Slujitorii lui Dumnezeu care susțin un adevăr nepopular muncesc foarte mult la adunări mari, spre a le vesti sărmanilor păcătoși căzuți solia harului despre un Răscumpărător răstignit. A neglija sau a trata aceste solii cu indiferență înseamnă a disprețui harul lui Dumnezeu și glasul Lui de avertizare și implorare. Absența ta de la aceste adunări a fost foarte păgubitoare pentru bunăstarea ta spirituală. Tu ai pierdut puterea pe care o puteai câștiga acolo, dacă ascultai Cuvântul predicat al lui Dumnezeu și te asociai cu cei credincioși adevărului. — Idem, 4:115.SCE 197.1

Nu este o treabă ușoară pentru o familie să-L reprezinte pe Isus, păzind poruncile Lui într-o localitate necredincioasă. Nouă ni se cere să fim niște epistole vii, cunoscute și citite de toți oamenii. Poziția aceasta implică o responsabilitate înfricoșătoare. Pentru a trăi în lumină, trebuie să vii acolo unde strălucește lumina. Fratele K., cu orice sacrificiu, ar trebui să se simtă sub obligația solemnă de a participa, cu familia sa, cel puțin la adunările anuale ale celor care iubesc adevărul. Aceasta i-ar întări și pe ei și i-ar pregăti pentru încercare și datorie. Nu este bine pentru ei să piardă privilegiul de a se asocia cu cei de aceeași credință, pentru că adevărul pierde din importanță în mintea lor și inimile încetează să mai fie luminate și însuflețite prin influența lui sfințitoare, iar ei pierd spiritualitatea. Ei nu sunt întăriți prin cuvintele predicatorului. Gândurile și ocupațiile lumești le ocupă continuu mintea, ducând la excluderea subiectelor spirituale. — Testimonies for the Church 4:106.SCE 197.2

Toți cei cărora le stă în putință ar trebui să participe la aceste adunări anuale. Toți ar trebui să simtă că Dumnezeu le cere acest lucru. Dacă nu se folosesc de privilegiul pe care l-a prevăzut El, pentru ca să poată ajunge puternici în El și în puterea harului Său, vor deveni din ce în ce mai slabi, vor avea o dorință din ce în ce mai mică spre a-I consacra totul lui Dumnezeu.SCE 197.3

Veniți, frați și surori, la aceste adunări sfinte, să-L găsiți pe Isus. El va veni la sărbătoare. El va fi prezent și va face pentru voi lucrarea de care aveți cea mai mare nevoie. Gospodăriile voastre nu trebuie considerate de mai mare valoare decât interesele înalte ale sufletului. Toate comorile pe care le aveți, oricât de valoroase ar fi, nu vor fi destul de bogate, să vă cumpere pace și speranță, care reprezintă un câștig nemărginit, dacă acestea vă costă tot ce aveți, și munca, și suferința unei vieți întregi. Un simțământ clar și puternic despre lucrurile veșnice și o inimă dispusă să-I predea totul lui Hristos sunt binecuvântări de mai mare valoare decât bogățiile, plăcerile și slava acestei lumi. — Idem, 2:575, 576.SCE 198.1