Abilitatea

Fiecare creștin are datoria de a deprinde obiceiul ordinii, al conștiinciozității și al promptitudinii. Nu există nici o scuză pentru o lucrare superficială și insuficientă, indiferent de domeniul în care este făcută. Când o persoană este întotdeauna la lucru, dar lucrarea nu este niciodată realizată, aceasta se întâmplă din cauza faptului că nu-și pune mintea și inima la contribuție. Cel care este încet la lucru și muncește fără spor trebuie să înțeleagă faptul că acestea sunt niște greșeli care trebuie corectate. El trebuie să-și folosească mintea, plănuind cum să-și administreze timpul în așa fel încât să obțină rezultatele cele mai bune. Cu tact și aplicând o metodă corespunzătoare, unii vor realiza în cinci ore la fel de mult cât alții în zece ore. Unii dintre cei care desfășoară munci gospodărești lucrează fără încetare, nu pentru că au așa de mult de făcut, ci pentru că nu își planifică activitatea în așa fel încât să fie eficienți. Prin maniera lor înceată de a lucra, ei muncesc mult pentru lucrări care ar trebui să le ia timp foarte puțin. Dar toți cei care își vor exercita voința în această privință vor putea birui obiceiul de a munci dezorganizat și ineficient. Ei trebuie să aibă o țintă precisă în lucrarea pe care o întreprind. Să decidă cât timp este necesar pentru o anumită sarcină și apoi să depună toate eforturile ca să o îndeplinească în timpul stabilit. Exercitarea puterii voinței va face ca mâinile să se miște cu abilitate. — Parabolele Domnului Hristos, 344.SCE 237.1

Lucrarea în slujba lui Hristos cere o ascultare promptă. — The Southern Watchman, August 9, 1904. (The Review and Herald, April 24, 1900.)SCE 237.2

Domnul cere ca în servii Săi să fie găsit un duh care să fie ager, să simtă valoarea sufletelor, să-și dea seama de datoriile care trebui să fie îndeplinite, să răspundă la obligațiile pe care Domnul le pune asupra lor. — Testimonies for the Church 9:123.SCE 238.1

Hărnicia în datoria încredințată de Dumnezeu este o parte importantă a religiei adevărate. Oamenii să folosească împrejurările, ca fiind uneltele lui Dumnezeu, cu care să împlinească voia Sa. Acțiuni prompte și hotărâte, împlinite la timpul potrivit, vor câștiga biruințe glorioase, în timp ce amânarea și neglijența vor avea ca urmare nereușita și dezonoarea lui Dumnezeu. — Profeți și regi, 676.SCE 238.2