Credința

Lucrătorii lui Dumnezeu au nevoie de credință în El. Dumnezeu nu este nepăsător față de munca lor. El prețuiește lucrarea lor. Îngerii din cer sunt rânduiți să coopereze cu aceia care sunt împreună — lucrători cu Dumnezeu. Dacă credem că Dumnezeu nu va face așa cum a spus și că El nu are timp să-i observe pe lucrătorii Săi, noi Îl dezonorăm pe Creatorul nostru. — The Southern Watchman, August 2, 1904. (The Review and Herald, July 30, 1901.)SCE 233.5

Cel care lucrează pentru Dumnezeu are nevoie de o credință puternică. Aparențele pot părea neprielnice, dar, în ceasul cel mai întunecat, există o lumină de sus. Puterea celor care Îi slujesc lui Dumnezeu cu credință și iubire va fi înnoită zi de zi. — Slujitorii evangheliei, 262.SCE 234.1

În credința adevărată există o voioșie, o statornicie în principii și o fermitate în atingerea scopului propus, pe care nici timpul, nici oboseala nu le pot slăbi. — Parabolele Domnului Hristos, 262.SCE 234.2

Adesea, viața creștină este înconjurată de primejdii, iar împlinirea datoriei pare greu de adus la îndeplinire. Imaginația întrezărește o iminentă ruină în față și sclavie sau moarte în urmă. Totuși vocea lui Dumnezeu rostește clar: “Mergeți înainte”. Noi trebuie să ascultăm de porunca aceasta, chiar dacă ochii noștri nu pot pătrunde prin întuneric și chiar dacă simțim la picioarele noastre valurile reci ale mării. Obstacolele care stau în calea înaintării noastre nu vor dispărea niciodată înaintea unui spirit zăbavnic și îndoielnic. Cel care amână ascultarea, până când fiecare umbră de nesiguranță va dispărea și până când nu va mai fi nici un risc de a da greș sau de a fi înfrânt, nu va asculta niciodată. Necredința șoptește: “Să așteptăm până când sunt date la o parte toate piedicile și până când vom putea vedea în mod clar drumul nostru”; dar credința plină de curaj îndeamnă la înaintare, nădăjduind și crezând totul. — Patriarhi și profeți, 290.SCE 234.3