O răsplată sigură

Cel care i-a dat “fiecărui om lucrul său” după capacitatea sa nu-l va lăsa niciodată nerăsplătit pe cel care își îndeplinește cu credincioșie datoria. Fiecare act de loialitate și credință va fi încoronat cu dovezi deosebite ale aprobării și bunăvoinței lui Dumnezeu. Fiecărui lucrător îi este dată făgăduința: “Cel ce umblă plângând, când aruncă sămânța se întoarce cu veselie când își strânge snopii”. — Testimonies for the Church 5:395.SCE 267.2

Oricât de scurt ar fi timpul nostru de slujire și oricât de umilă ar fi lucrarea noastră, dacă Îl urmăm pe Hristos cu o credință simplă, nu vom fi dezamăgiți în ce privește răsplata. Ceea ce nu pot câștiga nici chiar cei mai mari și mai înțelepți oameni, poate primi credinciosul cel mai slab și mai umil. Porțile de aur ale cerului nu se deschid pentru cel care se înalță pe sine. Ele nu se deschid pentru cel cu un spirit mândru. Dar porțile veșnice se vor deschide larg la atingerea plăpândă a unui copilaș. Cât de binecuvântată va fi răsplata harului pentru cei care au lucrat în slujba lui Dumnezeu, în simplitatea credinței și a iubirii. — Parabolele Domnului Hristos, 404.SCE 267.3

Fruntea celor care au făcut lucrarea aceasta va purta coroana sacrificiului. Dar ei își vor primi răsplata. — Testimonies for the Church 6:348.SCE 267.4

Gândul acesta ar trebui să servească drept stimulent și încurajare fiecărui lucrător pentru Dumnezeu. În viața aceasta, lucrarea noastră pentru Dumnezeu pare adesea să fie aproape fără rod. S-ar putea ca străduințele noastre de a face binele să fie sârguincioase și perseverente și, cu toate acestea, poate că nu ni se va îngădui să vedem rezultatele lor. Pentru noi s-ar părea că efortul este pierdut. Dar Mântuitorul ne asigură că lucrarea noastră este scrisă în cer și că recompensa nu poate să lipsească. — Idem, 6:305.SCE 267.5

Fiecare faptă de dreptate, de milă și de bunăvoință face să tresalte cerul de bucurie. Tatăl, de pe tronul Său, îl privește pe acela care o îndeplinește și îl consideră printre comorile Sale cele mai prețioase. “Ei vor fi ai Mei, zice Domnul oștirilor, Îmi vor fi o comoară deosebită.” Fiecare faptă miloasă făcută pentru cel nevoiaș sau pentru cel suferind este privită ca și când ar fi fost făcută pentru Domnul Isus. Oricine îi ajută pe cei săraci sau simpatizează cu cei necăjiți și oprimați și îi ocrotește pe orfani se așază într-o relație mai apropiată cu Domnul Isus. — The Review and Herald, 16 august, 1881.SCE 268.1

Hristos privește toate faptele de milă, de bunăvoință și considerație față de cei nenorociți, față de cei orbi, ologi, bolnavi, față de văduvă și orfan ca fiind făcute pentru Sine, iar aceste fapte sunt păstrate în cărțile de aducere-aminte ale cerului și vor fi răsplătite. — Testimonies for the Church 3:512, 513.SCE 268.2