Satana face orice efort pentru a-i duce pe oameni departe de Dumnezeu; și el are succes în planurile sale atunci când viața religioasă este înecată în grijile afacerilor, când poate să le absoarbă mințile în afaceri, încât să nu-și mai poată găsi timp să studieze din Biblie, să se roage în taină și să aducă totdeauna daruri de mulțumire și laudă arzând pe altarul de jertfă, dimineața și seara. — Testimonies for the Church 5:426.SCE 209.4

Altarul familial să fie făcut plăcut și interesant. — Idem, 5:335.SCE 209.5

Ei [copiii] trebuie să fie învățați să respecte ora de rugăciune; trebuie să li se ceară să se scoale în fiecare dimineață, astfel încât să fie prezenți la rugăciunea de dimineață a familiei. — Idem, 5:424.SCE 209.6

Copiii au nevoie ca religia să le fie prezentată în așa fel încât să fie atrăgătoare pentru ei, și nu ceva respingător. Ora de închinare a familiei să fie cea mai fericită oră a zilei. Pasajele din Scriptură să fie bine alese și simple, copiii să cânte împreună, rugăciunile să fie scurte și la subiect. — The Southern Watchman, 13 iunie, 1905.SCE 210.1

La masa și altarul familiei, oaspeții sunt bineveniți. Timpul luat pentru rugăciune face impresie asupra celor găzduiți și chiar și o singură vizită poate să însemne salvarea unui suflet de la moarte. Domnul ține socoteală de lucrarea aceasta, zicând: “Eu voi răsplăti”. — Testimonies for the Church 6:347.SCE 210.2

Copiii trebuie învățați să respecte și să trateze cu reverență ceasul rugăciunii. Înainte de a pleca de acasă la lucru, întreaga familie trebuie adunată împreună, iar tatăl sau mama, în absența tatălui, trebuie să se roage cu stăruință ca Dumnezeu să fie cu ei pe parcursul zilei. Veniți în umilință, cu o inimă plină de duioșie și cu acea conștiență a pericolelor și ispitelor care sunt în fața voastră și a copiilor voștri; prin credință legați-i de altar, implorând grija Domnului pentru ei. Îngerii păzitori îi vor ocroti pe copiii care sunt astfel consacrați lui Dumnezeu. Este datoria părinților creștini ca, dimineața și seara, prin rugăciune arzătoare și credință neclintită, să ridice un gard în jurul copiilor lor. Ei trebuie să-i educe cu răbdare, să-i învețe cu bunătate și în mod neobosit cum să trăiască pentru a-I fi pe plac lui Dumnezeu. — Testimonies for the Church 1:397, 398.SCE 210.3

Avraam, “prietenul lui Dumnezeu”, ne dă un valoros exemplu. Viața lui a fost o viață de rugăciune. Oriunde își ridica el cortul, ridica alături și altarul său, strângându-i pe toți cei din tabăra sa la jertfele de dimineață și seară. Când își muta cortul, altarul rămânea acolo. În anii următori, unii dintre canaaniții nomazi au primit învățături de la Avraam; și, ori de câte ori unul dintre aceștia ajungea la altarul acela, știa cine fusese acolo înaintea lui; când își așeza cortul, el repara altarul și se închina acolo viului Dumnezeu. — Patriarhi și profeți, 128.SCE 210.4