Așteptarea răbdătoare a răsplătirii

Dacă timpul de așteptare a venirii Eliberatorului nostru pare să fie lung, dacă, doborâți de necaz și istoviți de muncă, așteptăm cu nerăbdare ca misiunea noastră să se încheie și să fim eliberați în mod onorabil din război, să ne aducem aminte — iar această amintire să stăvilească orice murmurare — că Dumnezeu îngăduie să întâmpinăm furtuni și lupte pe pământ, ca să ne desăvârșim caracterul creștin, să-L cunoaștem mai bine pe Dumnezeu, Tatăl nostru, și pe Hristos, Fratele nostru mai mare, și să îndeplinim pentru Domnul lucrarea de câștigare a multor suflete pentru Hristos, așa încât să putem auzi cu inima plină de bucurie cuvintele: “Bine, rob bun și credincios, intră în bucuria Stăpânului tău”. — The Review and Herald, 25 octombrie, 1881.SCE 274.3

Ai răbdare, soldat creștin. Încă puțin, și Acela care trebuie să vină va veni. Noaptea de așteptare obositoare, de veghere și plâns este pe sfârșite. Răsplata va fi dată în curând, ziua veșnică va veni. Acum, nu este timp de dormit — nu este timp pentru regrete inutile. Cel care îndrăznește să doarmă acum va pierde ocazii prețioase de a face bine. Nouă ne este acordat privilegiul binecuvântat de a aduna snopii în marele seceriș, și fiecare suflet salvat va fi încă o stea în coroana lui Isus, iubitul nostru Răscumpărător. Cine este dornic să lase armura, dacă va continua să lupte încă puțin, va câștiga noi biruințe și va obține noi trofee pentru veșnicie? — Ibidem.SCE 275.1