Mulțumirea de sine

Unii care se gândesc să devină misionari pot să creadă că sunt atât de avansați în cunoaștere, încât nu au nevoie de acest antrenament special, dar tocmai aceia care cred astfel sunt cei care au cea mai mare nevoie de o pregătire mai detaliată. Când vor cunoaște mult mai mult cu privire la adevăr și cu privire la importanța lucrării, își vor da seama de neștiința lor și de lipsa lor de eficiență. Dacă își vor cerceta cu atenție propria inimă, vor vedea în ei înșiși un asemenea contrast față de caracterul curat al lui Hristos, încât vor striga: “Cine este suficient de pregătit pentru această lucrare?” Atunci, se vor strădui cu o profundă umilință să se așeze într-o legătură strânsă cu Hristos. Pe măsură ce vor birui înclinațiile egoiste ale inimii firești, ei vor începe să meargă pe calea pe care îi conduce Domnul Hristos. “Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate”. (Psalmii 119, 130.) Dar cei care au o părere înaltă despre abilitatea și realizările lor sunt așa de plini de simțământul propriei importanțe, încât Cuvântul lui Dumnezeu nu găsește nici o ocazie de a-i instrui și de a-i lumina.SEv 77.4

Mulți cred că sunt potriviți pentru o lucrare despre care abia dacă știu ceva și, dacă încep să lucreze într-o manieră marcată de simțământul propriei importanțe, nu vor reuși să primească acea cunoaștere pe care trebuie să o dobândească în școala lui Hristos. Ei sunt sortiți să lupte cu multe dificultăți, deoarece sunt întru totul nepregătiți. Acești oameni vor continua să fie lipsiți de experiență și de înțelepciune, până când își vor da seama de marea lor ineficiență.SEv 78.1

Cauza lui Dumnezeu a pierdut foarte mult datorită unor lucrări defectuoase, îndeplinite de oameni care au aptitudini, dar nu au beneficiat de o instruire corespunzătoare. Ei s-au angajat într-o lucrare pe care nu au știut să o organizeze și au obținut doar niște rezultate mici. Ei nu au făcut nici măcar a zecea parte din ce ar fi putut face, dacă ar fi primit o educație corectă de la început. Acești lucrători au prins câteva idei, și-au pregătit câteva predici pentru început și, cu aceasta, progresul lor s-a încheiat. De atunci, se poticnesc de fiecare dată, fără a fi drepți nici față de ei înșiși, nici față de lucrare. Ei nu par să aibă suficient interes, să-și pună în mișcare energiile latente sau să-și folosească la maximum puterile spre a deveni lucrători eficienți. Ei nu fac eforturi pentru a alcătui planuri cuprinzătoare și bine gândite, iar lucrarea lor se dovedește a fi deficitară în fiecare aspect.SEv 78.2

Unii au renunțat cuprinși de descurajare și au început să practice alte ocupații. Dacă acești oameni și-ar fi așezat pașii cu umilință și cu răbdare pe treapta de jos a scării și apoi, cu o energie perseverentă, ar fi urcat pas cu pas, folosind cu atenție privilegiile și ocaziile care s-au aflat la îndemâna lor, ar fi putut deveni lucrători capabili și folositori, care să se dovedească pe deplin vrednici de lucrarea lor și de care Domnul să nu Se rușineze.SEv 79.1

Dacă depind de propria înțelepciune limitată, cei care își propun să lucreze pentru salvarea sufletelor vor da greș cu siguranță. Dar, dacă au o părere umilă cu privire la ei înșiși și se bazează întru totul pe făgăduințele lui Dumnezeu, El nu-i va lăsa niciodată singuri. “Încrede-te în Domnul din toată inima ta, și nu te bizui pe înțelepciunea ta! Recunoaște-L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările.” Noi avem privilegiul de a fi conduși de un Sfătuitor înțelept.SEv 79.2

Pe cei umili, Dumnezeu îi poate face puternici în slujba Sa. Cei care răspund cu supunere la chemarea datoriei, dezvoltându-și aptitudinile la maximum, pot fi siguri că vor primi ajutorul divin. Îngerii vor veni ca niște soli ai luminii, ca să-i ajute pe aceia care își vor face partea cu toată puterea lor și apoi vor avea încrederea că Dumnezeu va coopera cu eforturile lor.SEv 79.3

Tuturor celor care s-au hotărât să devină lucrători pentru Dumnezeu să li se imprime gândul că trebuie să dovedească faptul că sunt niște oameni convertiți. Un tânăr care nu are un caracter puternic și evlavios nu va fi o cinste pentru adevăr. Fiecare lucrător trebuie să aibă o inimă curată și pe buzele lui să nu se găsească nici un cuvânt înșelător. El trebuie să-și aducă aminte mereu că, pentru a avea succes, trebuie să-L aibă pe Hristos de partea lui și că fiecare păcat, oricât de tainic ar fi, este cunoscut de Acela pentru care lucrează.SEv 79.4

Păcatul a distrus chipul divin din om. Acest chip poate fi refăcut prin Hristos, dar noi putem deveni părtași ai naturii divine numai prin rugăciune stăruitoare și prin biruirea eului….SEv 80.1

Adevărații truditori în via Domnului vor fi niște oameni ai rugăciunii, ai credinței și ai renunțării la sine, care își țin în frâu poftele și pasiunile firești. Acești oameni vor dovedi în viața lor puterea adevărului pe care îl prezintă altora, iar munca lor nu va fi fără efect.SEv 80.2

*****

Cel care lucrează pentru Dumnezeu trebuie să fie pregătit să depună cele mai înalte energii intelectuale și morale cu care a fost înzestrat prin natură, prin cultivare și prin harul lui Dumnezeu, dar succesul lui va fi proporțional mai degrabă cu măsura consacrării și a sacrificiului de sine cu care își îndeplinește lucrarea decât cu însușirile lui naturale sau dobândite. Eforturile stăruitoare și neîncetate de a dobândi calificări pentru a fi folositor sunt necesare, dar, dacă Dumnezeu nu conlucrează cu omul, nu se poate realiza nimic. Hristos spune: “Fără Mine nu puteți face nimic”. (Ioan 15, 5.) Harul divin este marele element al puterii mântuitoare, fără el toate eforturile omenești sunt fără rost. — Testimonies for the Church 5:583.SEv 80.3