Credincioșia în slujire

Pastorul care este conlucrător cu Domnul Hristos va fi pe deplin conștient de sfințenia lucrării lui și de munca și sacrificiul care i se cer pentru a o aduce la îndeplinire cu succes. El nu caută comoditatea și confortul propriu. El uită de sine. Când merge în căutarea oii pierdute, un astfel de lucrător nu-și dă seama că el însuși este obosit, înfometat și înfrigurat. El are în vedere un singur scop — salvarea celor pierduți.SEv 16.1

Adesea, cel care slujește sub steagul însângerat al lui Emanuel este solicitat să depună un efort eroic și să manifeste o îndelungă răbdare. Dar soldatul crucii stă, fără să clintească, în prima linie a bătăliei. Când vrăjmașul îl asaltează cu înverșunare, el se îndreaptă spre cetatea de scăpare pentru a primi ajutor. El face apel la făgăduințele Domnului și este întărit pentru îndeplinirea îndatoririlor prezente. El este conștient de faptul că are nevoie de putere cerească. Biruințele pe care le câștigă nu-l conduc la înălțare de sine, ci îl fac să se bazeze din ce în ce mai mult pe Cel Atotputernic. În timp ce își pune toată încrederea în această putere, el este făcut în stare să prezinte solia mântuirii atât de convingător, încât aceasta sensibilizează inima ascultătorilor și îi determină să răspundă.SEv 16.2

Domnul Își trimite slujitorii să vestească solia Cuvântului vieții. El nu-i trimite să predice „o filozofie și o amăgire deșartă”, nici „știința pe nedrept numită astfel”, ci Evanghelia, „puterea lui Dumnezeu pentru mântuire”. (Coloseni 2, 8; 1 Timotei 6, 20; Romani 1, 16.) Apostolul Pavel îi scria lui Timotei următoarele: “Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu și înaintea lui Hristos Isus, care are să judece viii și morții, și pentru arătarea și Împărăția Sa: propovăduiește Cuvântul, stăruie asupra lui la timp și ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândețea și învățătura. Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învățătura sănătoasă, ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute, și își vor da învățători după poftele lor. Își vor întoarce urechea de la adevăr, și se vor îndrepta spre istorisiri închipuite. Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferințele, fă lucrul unui evanghelist și împlinește-ți bine slujba”. (2 Timotei 4, 1-5.)SEv 16.3

Slujitorii Evangheliei, solii lui Dumnezeu pentru semenii lor, nu ar trebui să piardă niciodată din vedere misiunea și responsabilitățile pe care le au. Dacă pierd legătura cu Dumnezeu, ei se află într-un pericol mai mare decât ceilalți oameni și pot exercita o influență spre rău mai puternică. Satana veghează continuu asupra lor, așteptând ca ei să cultive vreo slăbiciune prin care să poată lansa un atac plin de succes împotriva lor. Cât de triumfător se simte el când reușește să-i învingă! Un ambasador al lui Hristos care nu veghează și este surprins nepregătit îi permite marelui vrăjmaș să câștige multe suflete de partea lui.SEv 17.1

Adevăratul slujitor al Evangheliei nu va face nici o faptă care ar putea micșora sfințenia poziției lui. El se va comporta circumspect și va fi înțelept în conduita lui. Va lucra așa cum a lucrat Hristos și va proceda în toate situațiile așa cum a procedat Domnul. El își va folosi capacitățile pentru a le vesti mântuirea tuturor celor ce nu o cunosc. Inima lui va fi plină de o dorință arzătoare după neprihănirea lui Hristos. Înțelegându-și nevoia proprie, el va căuta stăruitor puterea pe care trebuie să o primească pentru a putea prezenta adevărul cu simplitate, umilință și credincioșie, așa cum este el în Isus Hristos.SEv 17.2