Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Mărturii Nepublicate

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Review and Herald și datoria Colegiului

    6 iunie 1899

    “Am citit în buletinul Conferinței generale propunerile prin care Review & Herald să ierte datoriile Colegiului din Battle Greek. În noaptea aceea, Domnul mi-a dat lumina că existau datorii ale Review and Herald, și că era o nedreptate ca R&H Pub. Co. să facă acest lucru. Conferința Generală și R&H, lucrează pentru toți oamenii din rândurile păzitorilor Sabatului. Ei primesc banii poporului care sunt investiți acolo, și-i folosesc, pentru a ușura datoria școlii. Dacă ar fi luat seama la Cuvântul Domnului, aceste datorii n-ar fi existat. Lumina pe care mi-a dat-o Domnul cu ani în urmă, a fost că propunerea ca clădirea școlii să fie înălțată, nu trebuia pusă în aplicare. Dar unii sfătuitori neînțelepți n-au luat seama la sfaturile Domnului. N-ar mai trebui produse cheltuieli noi și nici îndemnuri ca oamenii să fie aduși la Battle Greek MN 158.1

    Mereu și mereu, Cuvântul Domnului ne-a fost transmis, că atât bisericile cât și școlile, să fie așezate în localități. Să iasă oamenii din orașe și să-și plaseze interesele în alte locuri. Au fost așezate prea multe răspunderi grele într-un singur loc. Aceasta a fost îndrumarea care mi-a fost dată. Dar a fost adăugată și altă clădire ca cea dinainte. Construcția aceasta ar fi trebuit să fie așezată într-un loc bun, în afara orașelor, într-o zonă în care să fie pământ mai mult ca să fie cultivat. În felul acesta standardul ar fi fost înălțat într-un loc nou. Dacă 2/3 din studenți ar fi fost scoși din Battle Greek, și s-ar fi organizat o altă sucursală, banii cheltuiți pentru cealaltă clădire ar fi fost suficienți pentru două noi clădiri în alte localități, iar pomul ar fi crescut și ar fi adus roade, dar n-a fost așa pentru că oamenii au ales să urmeze înțelepciunea lor. Adunarea laolaltă a atâtor studenți într-o singură școală nu este un lucru înțelept. Dacă 2/3 din locuitorii din Battle Greek, ar fi devenit plante ale Domnului în alte orașe, ei ar fi avut ocazia să crească. Timpul și energia consumate în școala Battle Greek ca să se dezvolte, ar fi fost mult mai favorabile creșterii plantelor Domnului în alte localități, unde este loc pentru lucrări de agricultură, ca parte a educației. Dacă s-ar fi dat pe față bunăvoință pentru a se urma căile și planurile Domnului, lumina ar fi strălucit și în alte locuri. Cheltuiala mare făcută cu adăugarea unei clădiri noi, unde era tot ce trebuia, a dus la cheltuieli suplimentare cu mobilierul, iar taxele au fost prea mici căci a trebuit să se asigure studenți care să ocupe locurile. Când se descoperă că o școală își mărește în continuu datoriile, comitetul școlar să se întrunească și să studieze cum ar putea ajunge să se susțină singură. Acest lucru trebuie făcut în orice școală care se va organiza. Profesorilor să li se reducă salariile făcând astfel unele sacrificii personale. Taxele să fie mărite. Este mult mai bine ca tot personalul școlii să ia parte la cheltuieli, decât să intre în datorii.MN 158.2

    Datoria pentru clădirea anexă, a apărut asupra școlii ca o descurajare și așa va fi mereu, până când se va da pe față o consacrare mai profundă și sacrificiu de sine în toate bisericile noastre. Numai un caracter adevărat și nu altceva, va fi pregătit să conlucreze cu greutățile atunci când este urmat un “Așa zice Domnul!” Oamenii nu sunt pregătiți să-și înțeleagă obligațiile față de Dumnezeu, până ce n-au învățat în școala Lui Hristos să poarte jugul ascultării și al restricției. Jertfirea a fost începutul lucrării de înaintare a adevărului și a înființării instituțiilor. Jertfirea trebuie să redevină obișnuită în toate construcțiile noastre în această viață dacă vrem să avem o clădire a lui Dumnezeu nefăcută de mâini omenești și veșnică în ceruri.MN 159.1

    Zilnic sunt lecții de învățat cu privire la darurile de mulțumire și de laudă aduse lui Dumnezeu. A lăuda pe Dumnezeu și a-L preaslăvi cu toată sinceritatea inimii este datoria celor care-L iubesc pe Dumnezeu, ca și rugăciunea. Trebuie să arătăm tuturor inteligențelor cerești că apreciem slujirea lor și că așteptăm să ne bizuim pe bunătatea, mila și binecuvântări mari de la Dumnezeu. Niciodată n-ar trebui să pierdem din vedere dragostea Sa minunată pentru familia omenească decăzută. Ne găsim sub obligația față de Dumnezeu să-I aducem mulțumiri. Cine aduce mulțumiri ca laudă, proslăvește pe Dumnezeu. După o revărsare deosebită a Duhului Său cel Sfânt, bucuria, dispoziția de a ajuta și bucuria noastră în Domnul va crește, povestind despre bunătatea și despre lucrările Sale minunate față de fii oamenilor. Aceasta va face pe creștin să fie plin de curaj și cu toate acestea să fie ca un copilaș simplu și încrezător. Citiți Matei 18:1-6. Umilința adevărată se va da pe față povestind bunătățile Domnului. Gândiți-vă la bunătatea Lui și lăudați-I Numele. Cu cât vedem și vorbim mai mult despre dragostea, bunătatea și mila lui Dumnezeu, cu atât mai mult va izvorî recunoștința din inimile noastre. Aceasta va pune capăt nemulțumirii. Neîncrederea, cearta, gelozia și bănuielile rele, nu sunt cultivate într-o inimă mulțumitoare pentru bunătățile Lui Dumnezeu. Adevărata viață creștină rezultă dintr-o educație din ce în ce mai înaltă. Creștinul trebuie să crească până la statura deplină de bărbați și femei în Isus Hristos. Acesta este caracterul pe care-l vom forma dacă vom avea înțelepciunea Domnului.MN 159.2

    Dar aproape că-mi uitasem subiectul. Domnul nu cere Conferinței Generale sau Review & Herald, care sunt sub povara datoriilor, să poarte povara datoriei Colegiului. Aceasta ar fi o nedreptate care s-ar face nevoilor generale ale lucrării în câmpurile noi și în țările străine. Pot fi căutate metode prin care să se oprească acumularea continuă de datorii. Nu trebuie să sufere toată lucrarea din cauza acestor datorii care nu vor fi lichidate niciodată dacă nu se face o schimbare totală, iar lucrarea să fie continuată pe o altă bază. În încurcătura actuală nu pot sfătui ca dobânda pentru ani, datorați de Colegiu către R&H să fie iertată. Nu trebuie procedat ca și când R&H ar fi o persoană care tratează cu altă persoană sau ca și când și-ar administra bunurile personale. Cei care poartă răspunderile la biroul R&H sau la oricare din lucrările legate de Conferința Generală, lucrează cu un capital care nu este al lor, ci care a fost adus din popor; și nu au dreptul să manipuleze aceste bunuri așa cum au făcut. Mijloacele nu trebuie irosite de oameni egoiști care n-au ajutat la zidirea lucrării, ci inimile lor egoiste, neștiind ce este jertfirea, au risipit toți banii pe care îi puteam primi. Dumnezeu a fost dezonorat de către bărbații care au procedat ca în lucrările omenești. Mijloacele care se găsesc în mâinile oamenilor responsabili ar trebui mânuite cu grijă și cu credincioșie.MN 160.1

    Casa de editură a fost clădită cu sacrificiu, dar prin exemplul celor puși în locuri de răspundere acest spirit s-a pierdut. Domnul n-a mișcat inimile să dea pentru înaintarea lucrării și egoismul a dospit în biserici. Administrarea necredincioasă s-a dovedit prin plătirea de salarii mari, bărbaților care au făcut din lucrarea și din cauza Lui Dumnezeu o problemă de afacere prin care s-au îmbogățit ei. Cei de la centrul lucrării, au ajuns neplăcuți Domnului, iar El S-a depărtat de poporul Său. Asupra oamenilor au venit ispite, iar urmarea a fost apostazia. Dacă ar fi chemat pe cei de la Conferință și ar fi cerut o revizie a problemei - pentru că aveau dreptul să o facă - ar fi fost luate măsuri decisive pentru a opri răul existent. Dar nu s-a făcut așa. Dacă ar fi schimbat ordinea lucrurilor și ar fi readus aceleași principii, care au fost aplicate în lucrare atunci când au fost ridicate primele construcții, spiritul de jertfire de sine ar fi fost păstrat iar lucrarea ar fi mers înainte și în sus. Poporul Lui Dumnezeu ar fi înțeles că lucrarea și calea Domnului nu poate prospera, atunci când poporul Său nu este dispus să-și jertfească eul. Inteligențele cerești i-ar fi ajutat să urce trepte mai înalte, să înțeleagă din experiență că erau împreună lucrători cu Dumnezeu. Dumnezeu dorește ca poporul Său să fie învingător, înaintând cu curaj prin toate greutățile. Dumnezeu este credincios. El va face pe poporul Său desăvârșit în El.MN 160.2

    A fost o întreagă greșeală; și este o lucrare grea să ne întoarcem de pe toate căile greșite și să alegem ce este drept. Domnul a onorat pe oameni îngăduindu-le să se unească cu lucrarea Sa; dar a da pe față simpatia pentru cei ispitiți, a-i încuraja să meargă pe un drum greșit, acordându-le încrederea, acest fapt nu va ajuta pe făcătorul de rele și nici nu va îmbogăți experiența acelora care prin atitudinea lor devin părtași la faptele lor rele. Oamenii aceia care ar fi trebuit să stea tari la principii ca o stâncă, și-au pierdut influența sucombând la ispită, când au ajuns la strâmtoare. Puterea mântuitoare a lui Hristos nu a fost cu ei. Împreuna simțire a lui Hristos nu s-a micșorat din cauza desăvârșirii Lui. Atașamentul Său neabătut față de dreptate și adevăr a fost acela care L-a făcut o putere a harului mântuitor. Toate situațiile de criză vor provoca pe cei credincioși la acțiune. Toate greutățile combinate care ne vor provoca să căutăm ajutorul Lui Dumnezeu, în realitate lucrează împreună pentru binele celor care iubesc pe Dumnezeu și care-și vor păstra integritatea cu orice preț. Când situațiile încurcate obligă pe oameni să ia o hotărâre și când cei care își fac partea în mod neegoist și cu curaj sunt chemați să se împotrivească lucrării oamenilor păcătoși, ei câștigă o cunoaștere de sine mai clară. Ei văd nevoia să stea neclintiți la principiile curate și nealterate dacă vor să salveze suflete gata să piară. Acest fel de împreună simțire a avut Isus atunci când a mustrat răul.MN 160.3

    Când oamenii s-au condus după principii greșite, și au criticat pe cei care nu le-au aprobat umblarea lor egoistă, dacă cei care au încredințarea intereselor sfinte ar fi respins orice abordare egoistă, ar fi refuzat să acopere egoismul tuturor celor legați de lucrarea Lui Dumnezeu, ar fi devenit urmași ai lui Hristos, puternici în credința care înalță, hotărâți să stea strâns uniți de partea lui Hristos. Ei ar fi realizat idealul de fii ai Săi pe care Dumnezeu l-a descoperit în și prin Hristos.MN 161.1

    Nu pot exprima aceste gânduri în cele câteva clipe, pe care le am ca să scriu. Vă spun, colegiul nu are dreptul să ceară Conferinței Generale, sau biroului R&H, să-i plătească datoriile. Toți cei care au avut o parte de îndeplinit și au îngăduit ca acest nor de datorii să-i acopere, să simtă acum datoria lor să facă tot ce pot ca să o reducă. Reduceți cheltuielile și măriți taxele de învățământ.”MN 161.2

    Ellen G. White

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents