Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Mărturii Nepublicate - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Principii financiare

    Stanmore, Sydney,N.S.W

    21 aprilie 1898

    Iubiți frați Evans, Smith și Jones

    Am primit scrisoarea voastră și vă voi scrie acum câteva rânduri.MN 128.4

    Soțiile pastorilor, surorile Starr, Harsel, Wilson și Robinson, au fost lucrătoare devotate, serioase și cu tot sufletul care au prezentat lecturi biblice și s-au rugat cu familiile, ajutând prin eforturi personale cu tot atât de mare succes ca și soții lor. Aceste femei își devotează tot timpul și li se spune că nu primesc nimic, deoarece soții lor primesc salarii. Eu le spun să meargă înainte și toate hotărârile de felul acesta vor fi revizuite. Cuvântul spune: “Vrednic este lucrătorul de plata lui”. Când se va mai lua vreo hotărâre de felul acesta, voi protesta în numele Domnului. Simt că este de datoria mea să creiez un fond din zecimea mea, ca să se plătească acestor femei care îndeplinesc o lucrare la fel de importantă ca și aceea a pastorilor, și zecimea aceasta o voi rezerva pentru lucrarea care se face în același domeniu ca și al pastorilor care vânează suflete și pescuiesc suflete. Cred că femeilor credincioase trebuie să li se plătească salarii proporțional cu plata primită de pastori. Ele poartă povara pentru suflete și n-ar trebui tratate incorect. Aceste surori își folosesc timpul pentru educarea noilor veniți la credință, și lucrarea făcută de ele trebuie plătită. Toate aceste lucruri trebuie corectate și puse în rânduială și dreptatea trebuie făcută tuturor. Corectoarele de la birou primesc salarii, doi dolari și jumătate - trei dolari pe săptămână. Eu a trebuit să plătesc, și alții trebuie să plătească, dar soțiile pastorilor care poartă o răspundere înfricoșată, devotând tot timpul lor, nu primesc nimic pentru munca lor. Aceasta vă dă o idee cu privire la felul cum se tratează problemele în această conferință. Există 75 de suflete organizate într-o comunitate, care-și plătesc zecimea la conferință, în timp ce din cauza unui plan de economii care n-a fost socotit necesar, aceste suflete sărmane lucrează pentru nimic” Dar acest lucru nu mă tulbură, căci nu voi permite să mai mergem așa. În ceea ce privește datoria școlilor, pot spune că taxa de învățământ a fost prea mică în America. Oare aceia care conduc școlile din America, nu pot să înțeleagă că aceasta este singura cale de ieșire? De ce mențin prețurile atât de scăzute? O mărire a taxelor pentru avantajele educaționale ar stopa creșterea datoriilor. Studenții trebuie să fie hrăniți și au nevoie de hrană bună, consistentă. N-ar trebui să li se reducă dieta vegetariană și fructele sănătoase, însă îndepărtați tot ce este desert. La fiecare masă să se mănânce fructe din abundență, dar prăjiturile și cremele să nu mai fie folosite - sunt inutile! Dar atunci când conducători înțelepți fac în școlile voastre studii cum să funcționeze cu sume insuficiente, an după an, ei se angajează într-o lucrare care va aduce datorii; acest lucru nu poate fi prevenit. Au început aceste procedee la Coorambong, dar vor avea aceleași rezultate. Nu este drept și nici Dumnezeu nu cere să se facă aceste calcule în pierdere. Aceasta duce la nevoia să se facă economii la sânge și nu totdeauna este lucru înțelept să se reducă dieta ca o cale de a evita datoria. În orice domeniu trebuie practicată economia ca să supraviețuim și să nu ne înecăm în datorii, dar trebuie mărită suma plătită pentru învățământ. Aceste lucruri mi-au fost prezentate pe când eram în Europa și ți-am prezentat-o și ție și școlilor noastre, iar întrebarea: “Cum se pot păstra școlile noastre libere de datorii?”, va rămâne întotdeauna o problemă până când se vor face calcule înțelepte. Încărcați taxele pentru învățământ ale studenților și apoi alegeți acele persoane care să administreze bucătăria, care știu cum să facă economii. Să fie alese cele mai bune talente, și dacă sunt corespunzătoare, să le fie plătite salarii.MN 128.5

    Când se ține seama de aceste prevederi nu veți mai avea datorii mari în școlile noastre. Profesorii să fie reformatori ai sănătății; ei să predea Biblia ca studiu de bază; ei să practice Cuvântul. Cărțile necredincioșilor să fie puse la o parte și Cuvântul lui Dumnezeu să-și găsească locul în orice școală. Unii vor obiecta: “Vom avea studenți mai puțini!” S-ar putea să fie așa, dar cei pe care-i veți avea vor aprecia timpul și vor vedea nevoia de lucrare stăruitoare care să-i califice pentru pozițiile pe care le vor ocupa. Dacă Domnul este mereu ținut înaintea studenților ca Unul la care să caute sfat, asemenea lui Daniel, ei vor primi de la El cunoștință și înțelepciune. Atunci toți vor deveni canale de lumină. Puneți problema înaintea studenților. Cercetați care dintre ei vor practica lepădarea de sine și vor face sacrificii pentru rezolvarea datoriei care este deja făcută. Față de unii studenți este nevoie doar de o minte binevoitoare. Dumnezeu să ajute pe administratorii școlilor noastre ca niciodată să nu permită ca cheltuielile să depășească veniturile, altfel școala trebuie închisă. În administrarea financiară a școlilor noastre, nu s-au găsit talentele de care era nevoie. Dumnezeu cere aceste lucruri de la administratori. Orice obicei costisitor, inutil, trebuie să fie înlăturat, orice îngăduință nenecesară trebuie eliminată. Când principiile date atât de clar în Cuvântul lui Dumnezeu pentru școli sunt respectate așa cum ar trebui, nu se vor mai acumula datorii.MN 130.1

    Oricâte ar fi mijloacele care intră, trebuie studiată o economie strictă. Economie și grijă trebuie dată pe față în cheltuirea fondurilor, nu pentru mulțumirea fanteziei, ci pentru studierea mijloacelor reduse. Trebuie dată pe față grijă și practicată economia din motivele cele mai înalte, legând cheltuielile de Dumnezeu, căci noi folosim banii Lui, și putem reduce cheltuielile prin dorință și prevedere.MN 130.2

    Nu este cel mai bun lucru să cumpărăm lucruri ieftine, ci pe cele mai rezistente și mai folositoare. Acum pot fi mai scumpe, dar dacă sunt folosite cu grijă, nu vor mai fi prea scumpe până la urmă. Cei care-și dau seama că toți banii sunt ai Domnului, își vor forma obiceiul să întrebe pe Domnul cum să fie folosiți, atât în ce privește lucrările mici cât și în cele mari. Acesta este principiul după care ar trebui să lucrăm.MN 130.3

    Încă un cuvânt. Toți cei care sunt legați de cauza și lucrarea lui Dumnezeu trebuie să-și păstreze în stăpânire talentul imaginației, altfel vom face greșeli grave. Aceasta înseamnă să punem pe Domnul totdeauna înaintea noastră. Rugăciunea mea este ca Domnul să ne ajute. Îmbunătățirea talentelor și a eficienței trebuie cultivată cu asiduitate și să nu se facă nici o lucrare la întâmplare. Rugăciunea mea este ca Dumnezeu să vă ajute, să vă întărească și să vă mângâie. Priviți totdeauna în sus. Isus este un Mântuitor înviat. El nu este în mormântul lui Iosif cu piatra cea mare prăvălită la intrare. Avem un Hristos viu, înălțat, care stă la cârma bisericii Sale. Nădăjduiesc că poporul nostru își va prinde sufletele neajutorate de Dumnezeu. El poate purta toate poverile voastre; El poate duce toate greutățile voastre. Închei această scrisoare lungă cu multă împreună simțire pentru toate neclaritățile voastre.MN 130.4

    (Semnat) Ellen G. White

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents