Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Mărturii Nepublicate

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Putere autoritară (dictatorială)

    (Un raport verbal cu privire la observațiile făcute de sora E.G. White, la o adunare ținută la Colegiul din Battle Greek - în aprilie - la Conferința Generală din 1901)

    “Aș prefera să nu vorbesc astăzi, dar nu pentru că nu am nimic de spus, ci pentru că am, am ceva de spus. Iar starea de lucruri care a existat în Conferința noastră, precum și răspunderile de conducere, abia dacă au fost înțelese în ce privește influența lor și a celor care poartă răspunderi în lucrare. Lucrarea a crescut; ea s-a dezvoltat, iar după lumina pe care am primit-o, cu privire la unii, și care a fost exprimată, a fost repetată mereu și mereu, nu pentru toți cei care sunt aici, dar a fost exprimată și personal, iar planurile pe care Dumnezeu ar fi dorit să le împlinească toți, și anume că niciodată o minte, două minți, trei minți, nici măcar patru minți, aș spune câteva minți, să nu fie considerate ca având suficientă înțelepciune și putere, să inițieze și să aprobe planuri, și apoi să lase totul pe seama, unuia, doi sau trei oameni din acest câmp atât de mare pe care-l avem; noi nu ajungem să atingem standardul cel înalt, cu adevăruri atât de mari și de importante pe care le administrăm, și pe care Dumnezeu așteaptă să le atingem. Există minți care trebuie să fie aduse, să activeze cu totul altfel, decât o fac acum. Iar cu privire la Conferința voastră, s-a repetat mereu și mereu, și din nou acesta este glasul lui Dumnezeu, și pentru acest motiv, trebuie adus totul la Conferință și să existe glasul Conferinței, cu privire la permisiunea sau la interdicția pentru ceea ce trebuie să se facă sau nu, în diferitele câmpuri.MN 173.3

    După lumina pe care o am, așa cum mi-a fost prezentată în cifre: a fost un cerc îngust aici, și în acest cerc îngust se manifestă o putere conducătoare, dictatorială. Aici ieșirile sunt blocate. Iar lucrarea întregului câmp cere o cu totul altă cale decât am avut până acum. Am auzit destul de mult, despre ideea că “totul trebuie să se desfășoare după rânduieli”. Când vedem că direcțiile sunt modificate, purificate și rafinate, iar modelul Dumnezeului cerurilor este în aceste direcții, atunci este datoria noastră să stabilim care sunt direcțiile obișnuite. Dar atunci când vedem că au fost acceptate, solie după solie, pe care le-a dat Dumnezeu, dar nu se vede nici o schimbare, ci lucrurile merg tot așa cum a fost înainte, atunci este evident că trebuie introdus în direcțiile obișnuite, un sânge nou. Conducătorii acestor direcții normale, trebuie să facă o întreagă schimbare, o cu totul altă organizare și să fie un comitet care să lucreze nu doar cu jumătate din membri, care înseamnă o putere conducătoare și stăpânitoare, ci trebuie să fie reprezentanții acelora, care au răspunderea intereselor noastre educaționale, în sanatoriile noastre, care lucrează și au viață în ei, sunt mereu la lucru, adăugând continuu, dând mereu câmpului, talentele care le-au fost date.MN 174.1

    Și apoi mi-a fost prezentată comparația, cu câmpuri care au fost deschise: unde sunt câmpurile care au fost deschise aici, câmpuri noi în America? Unde sunt, în California? Unde sunt ele în inima cea mare a lucrării? Sunt două centre mari - unde este străduința pentru a intra în câmpuri noi, fie că se merită sau nu se merită, oricare ar fi? Dumnezeu are comorile Sale, pe care le-a dat lucrării. El are comori pe dealuri, are comori în orice loc și în orice țară, în toate țările apropiate sau depărtate, El dorește să existe o putere care să trezească, să lărgească, să întindă. Iar dacă o administrație, care este confuză, nu înseamnă că unul este greșit sau se presupune că este, ci principiul este greșit, iar principiile au devenit atât de încurcate și atât de decăzute de la starea principiilor divine, iar solia a fost adusă mereu să spună ceva, cu privire la principiile sfinte, înălțătoare, înnobilatoare, în fiecare instituție, în casele de editură, și în toate locurile unde denominațiunea, are interese, în tot ce are de a face cu conducerea lucrării, se cer minți care să fie prelucrate de Duhul Sfânt al Lui Dumnezeu; și dacă nu se dau dovezi, dacă nu este o putere care să arate că ei sunt primiți de Dumnezeu, ca să împartă răspunderile, care trebuie îndeplinite, atunci trebuie să se producă o reînnoire, fără întârziere. Ca această Conferință să se desfășoare, si să se încheie ca și celelalte conferințe, cu aceeași manipulare, cu același ton și cu aceeași ordine, - Doamne ferește !-(glasuri: Amin!”/ Ferească Dumnezeu fraților!/ glasuri: Amin! El dorește ca fiecare suflet care a ajuns la cunoștința adevărului, să-și revină. El dorește să trezească orice putere vie; iar noi aproape că am murit. Și este vremea să ne sculăm și să luminăm, căci lumina noastră a venit și slava Domnului a străbătut peste nori, și până când acest lucru nu se va întâmpla, am putea foarte bine să încheiem astăzi conferința, ca și în oricare zi.MN 174.2

    Dar ceea ce trebuie să facem , este să luăm seama și la alte minți. Acolo unde sunt minți care au lucrat, minți care au fost la lucru în același ton și pe același canal, acum s-au descurajat și au devenit derutați. Nu putem încredința unora ca aceștia, răspunderi atât de înfricoșătoare , cum sunt acelea pe care le discutăm aici. De ce , după lumina pe care Dumnezeu mi-a dat-o, tot ce se face în această conferință, trebuie să fie foarte sfânt. De ce ? De ce ? Pentru că trebuie să punem ideile, planurile și lucrarea pe baze mai bune. Și lucrul acesta a fost continuat și reînnoit în ultimii 15 ani și mai mult, iar Dumnezeu cere să se facă o schimbare. Dumnezeu dorește ca bărbații capabili și cu înțelepciune, să înțeleagă că au o scară de urcat, treaptă după treaptă, și dacă urcă pe această scară, treaptă cu treaptă, de ce să nu pășească în cele din urmă în împărăția Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. Dorim ca drumul nostru să meargă spre cer. Și mai dorim ca orice egoism, orice urmă care a fost țesută în model, ca toate firele de egoism să fie scoase, iar aici este o lucrare care, după lumina pe care mi-a dat-o Domnul, trebuie să ajungă, da , sută la sută , mai înaltă decât este astăzi.MN 175.1

    Avem dușmani. Aici sunt agenții satanei care sunt la lucru. Este o creștere a fiecărei unelte care lucrează. Dați-mi voie să vă spun că vrășmașul obține victoria tot timpul. Dumnezeu dorește să ne trezim. Dumnezeu dorește să ne apucăm de lucrul acesta, toate elementele omenești, și dorește să lucrăm acum și pentru veșnicie. Și lucrând mereu același teren, bisericile noastre, marile noastre biserici, iar ei ar trebui să fie bărbați schimbați, care trebuie educați, formați și disciplinați, și ar mai trebui să fie cei care să-i contacteze, purtând răspunderi, care ar trebui să meargă în câmpuri, să ducă solia în locurile sărăcăcioase care au fost, ah, atât de sterpe, mai ales câmpul sudic, care este atât de greu de atins, cu toată solia care a venit din partea Lui Dumnezeu, acum câțiva ani, un număr bun de ani. Dar lucrurile acelea au fost spuse, iar această stagnare, trebuie să se încheie. Și cu toate acestea fiecare Conferință s-a desfășurat după același model. Este exact aceeași neclaritate care este continuată, și în cele din urmă nu se va face nimic.MN 175.2

    Dumnezeu dorește o schimbare, și chiar acum este timpul potrivit; este timpul potrivit, pentru că e-am putut întâlni la această conferință, cu Conferința Generală, chiar în acest oraș; nu așteptați până ce totul se încheie, și după aceea să descoperiți - nu așteptați până ce totul este încheiat, și după aceea să ne adunăm forțele, și să vedem ce se poate face. Trebuie să știm ce avem de făcut aici, vrem să știm ce se poate face chiar acum, precum și ce putere și înțelepciune pot fi aduse în această lucrare ca să se unească toate forțele, să se apuce de ea cu înțelepciune și să știe că Dumnezeu lucrează cu ei.MN 175.3

    Și acum iată ce doresc ei și doriți și voi: ca fiecare instituție care poartă răspunderi, să poarte și un cuvânt în lucrarea acestei cauze. Ei au un interes hotărât în ea și Dumnezeu dorește ca fiecare în parte să venim într-o poziție, în care să putem lucra; să nu lăsăm povara pe doi sau trei bărbați și să-i lăsăm să ducă totul. Fratele Irwin va ajunge în curând să nu mai poată lucra. El are nevoie de susținători și a fost în această lucrare de luptă și de descurajare până acolo încât are nevoie de o schimbare. Trebuie ca cineva să-i ia locul, altfel este obligat să lase totul. Nu trebuie să fie așa. Trebuie să avem bărbați responsabili, și dorim ca acești bărbați să stea statornici și drepți, ca și busola spre pol, iar Dumnezeu va încerca pe acești bărbați, și dacă ei nu pot da o idee mai bună, cu privire la ce este un principiu, și dacă principiul este sfințit, viu și asemenea lui Hristos, apoi trebuie schimbat și încercat ca un altul.MN 176.1

    Dar Dumnezeu este pe cale să facă o schimbare. El dorește să știm ce înseamnă să lucrăm, după principiile cerului. El dorește ca toți să știm ce înseamnă să stăm, în locul lor, în răspunderea lor, și că fiecare suflet care a avut o răspundere, a trebuit să fie lucrător, să fi avut aceste principii, să fi avut răbdare, exact așa cum este scris: “să uniți cu credința voastră, fapta, cu fapta cunoștința, cu cunoștința înfrânarea, cu înfrânarea, răbdarea, cu răbdarea, evlavia, cu evlavia, dragostea de frați, cu dragostea de frați, iubirea de oameni.”(2 Pet.1:5-7). Fraților, toți avem nevoie ca aceste scrieri să fie scrise, și agățate în camerele minții, și celui care împlinește aceste lucruri îi spun: dacă vei trăi după principiul acesta, nu vei greși. În felul acesta, vi se va da intrare din belșug, în împărăția veșnică a Domnului, și Mântuitorului nostru Isus Hristos.MN 176.2

    Dumnezeu este serios cu noi, și ne spune - o, nu pot să spun cum este - este jalnic. Ei se rețin de frică, că nu vor face tot ce ar dori, și atunci lasă pe un om, acolo unde el nu poate - dacă vrea să țină seama de principiile cerului, îl lasă pe om acolo unde nu va putea ajunge la cer. Nu poate ajunge acolo. Noblețe, generozitate, amabilitate, împreună simțire, dragostea lui Hristos - de ce sunt atât de lipsiți de ele, ca și munții Ghilboa căci n-a fost nici rouă, nici ploaie - sunt tot atât de lipsiți de ele, și nu ne putem trezi. S-a spus destul iar și iar și iar, dar nu s-a văzut nici o deosebire. Lumina a strălucit asupra lor, ei au mărturisit că o primesc, dar n-au făcut nici o mișcare. Acest lucru mă îngrozește. Mă îngrozește pentru că am văzut că nu se dă pe față mai multă amabilitate, mai multă împreună simțire și mai multă dragoste a lui Dumnezeu. Domnul știa despre ce vorbea atunci când se adresa bisericii din Efes: ” ți-ai pierdut dragostea dintâi!” Și le spune să se pocăiască grabnic, altfel le va muta sfeșnicul din locul lui. Ceea ce ne trebuie este să studiem pe Ioan și să vedem ce se spune despre dragostea lui Dumnezeu și despre dragostea pe care ar trebui să o exprimăm noi, și că această dragoste nu a fost cultivată, și dacă n-a fost cultivată, este cultivat atributul opus. Ea n-a fost cultivată în instituțiile de publicații, și atunci când prin orice asprime, care poate fi exprimată, ei au crezut că vor câștiga ceva neînsemnat, au pierdut împătrit, da, înzecit, în acel schimb neînsemnat, până când lumina va fi în curând mutată din loc. Ei nu știu dacă o fac pentru interesul instituției, dar Dumnezeu știe. Dumnezeu cunoaște pe toți și va veni îndată în ajutor Domnului, ca să recreeze sentimentele. Dumnezeu nu ne va scuti, până când ea nu va fi acolo, până când nu va fi predată în instituțiile noastre, fiecare dintre ele, și Dumnezeu știe ce spune: “vreau aici o schimbare!” Va continua să fie la fel, mereu și mereu, aceleași cuvinte - iar aici este un tron mic: regele stă pe el, iar ceilalți sunt de mâna a doua, cu minți care sunt atât de tăioase, pentru că au lucrat după acest plan îngust și înfumurat.MN 176.3

    Mă simt încordată în această chestiune. Nu doresc să vorbesc aici, dar nu pot fi pe pace. Simt această stare. Cred că ar trebui să ne bucurăm pentru bunătatea lui Dumnezeu, și să vă zdrobiți inimile înaintea Lui, și dacă veți ajunge să vedeți aceste lucruri lămurit, veți vedea că Dumnezeu urăște egoismul, și când îl amestecăm în lucrarea Sa, face crima de 100 de ori mai mare. Iar când introducem egoismul, ca și când cauza ar câștiga din aceasta, nu câștigăm nimic; Dumnezeu se rușinează de voi.MN 177.1

    Noi trebuie să fim reprezentanții lui Isus Hristos; trebuie să fim reprezentanți ai caracterului Său. Trebuie să facem în așa fel încât, să purtăm cu noi, principiile în orice domeniu de acțiune, pretutindeni, în orice țară, oriunde și în orice loc, unde avem de a face , cu serviciul lui Dumnezeu. El nu va primi foc obișnuit. El dorește să luați foc sfânt care să ardă pe altarul divin, și mai dorește să lucrați, iar focul acela să consume toate lucrurile obișnuite ale voastre, toată necumpătarea voastră, tot egoismul vostru, toate ideile voastre ieftine, toată imoralitatea, toată această poftă. El dorește ca acestea să fie îndepărtate de la niște oameni care încearcă să pregătească un popor, care să stea tare în ultima mare luptă care este înaintea voastră. Eul trebuie să fie ascuns în Dumnezeu, și când el este ascuns în Dumnezeu, atunci se face voia lui Dumnezeu și nu a eului. El se arată ca fiind marele Lucrător, și când credeți că puteți îmbunătăți planul lui Dumnezeu, prin îngustimea voastră, prin ideile voastre îngâmfate și prin plănuirea, lăcomia și gândirea, că veți câștiga prin acestea ceva - dacă nu veți învăța mai bine decât acum, va trebui să învățați. Dumnezeu dorește ca aceste comitete, care au administrat atât de mult timp, să fie eliberate de răspunderea lor și să le dea ocazia vieții lor, și să se vadă dacă nu pot ieși din rutina în care se găsesc - din care n-au nici o speranță că vor ieși, deoarece Duhul Lui Dumnezeu a lucrat și iarăși a lucrat, și cu toate acestea regele este încă pe tron.MN 177.2

    Domnul dorește ca Duhul Său să intre. El dorește ca Duhul Sfânt să fie rege. El dorește ca nici o asprime să nu fie manifestată față de cei din afara noastră, să nu fie manifestată față de cei ce vor să slujească pe Dumnezeu și care încearcă să folosească toată puterea, spre a sluji, care aduc toată zeciuiala, ca să susțină lucrarea. El are o trezorerie, și ea trebuie susținută din zeciuială, iar zeciuiala aceasta trebuie să fie sfântă, și trebuie să fie zeciuiala Lui Dumnezeu; ea trebuie dată cu atâta voie bună, încât să susțină în mare măsură, lucrarea; fiecare să lucreze după puterea lui în așa fel încât încrederea întregului popor în ei, să fie deplină, iar ei să nu se teamă, ci totul să fie făcut ca lumina zilei, câtă vreme sunt în legătură cu lucrarea Lui Dumnezeu și cu poporul. Știu că soțul meu obișnuia să lucreze în felul acesta. El ar fi stat cu bărbatul despre care credea că are o judecată bună, cu altul , cu altul și cu altul - așa se făcea când lucrarea era tânără. El se simțea că nu este în stare să poarte conferința, când era tânără. Dar a avut bărbați și comitete care fuseseră aduși din mai multe locuri. Nu era exact ca în Battle Greek, dar în multe locuri, când cei care simțeau răspunderea pentru lucrare, se întorceau acasă cu o și mai mare răspundere. Isus Hristos, pentru a o duce pe căi drepte, pe căile cerului în curăție, în sfințenie, temeinic și înălțător, spre slava Lui Dumnezeu. Toate acestea ar trebui să ne facă plini de bucurie și mândrie, pentru faptul că Dumnezeu ne-a dat privilegiul, să fim conlucrători, cu Isus Hristos pentru a o duce pe cărări drepte, pe căile cerului, în curăție, în sfințenie, cu temere spre slava lui Dumnezeu.MN 177.3

    Acum avem aceeași putere care ne-a fost dată atunci când ne-am angajat față de Dumnezeu. Puterea care vine din convingerea că în cer, au fost luate toate măsurile, pentru toate condițiile, pentru toate bogățiile harului Lui Dumnezeu, ca să fie oferite fiecărui lucrător, care s-a unit cu cauza Lui Dumnezeu; și toți sunt cu totul dependenți de Dumnezeu, iar atunci când eliminăm pe Dumnezeu, și când eliminăm și pe Isus Hristos, și îngăduim trăsăturilor de caracter, moștenite și cultivate, să apară, dați-mi voie să vă spun, ne găsim pe un teritoriu alunecos. Nu facem urme drepte cu picioarele noastre, ci cărări strâmbe încât ologul să se rătăcească - și nu ne putem permite acest lucru. Cerul a plătit prea mult ca să ne dea pe Isus; cerul a plătit prea mult ca Hristos să dezbrace haina regală, să pună deoparte coroana împărătească, și să se coboare din locul cel mai înalt de comandă, El Prințul Vieții și al Slavei, ca să se poată face om, și ca să unească mai bine natura divină cu cea omenească, ca o scară pe care să urce omul. El nu a avut o natură omenească, ci o natură omenească combinată cu cea divină, și în felul acesta omul să poată păși pe această scară și să stea pe un teren favorabil înaintea Lui Dumnezeu datorită miresmei - datorită căreia caracterul sfânt să inunde viața oricărui suflet care mănâncă din pâinea vieții și bea din apa mântuirii. Și toți cei care mănâncă pe Hristos, care iau Cuvântul lui și-l pun în practică, să aibă viața veșnică. Pentru că Hristos este în el și el în Hristos. Acesta este felul în care este prezentat. Dar atunci când se aude: “nu mă interesează, vreau să merg împotriva legii lui Dumnezeu, dată în Cuvântul Său, nu-i cer să ia seama la cuvintele mele, nu-i cer să facă acest lucru.”MN 178.1

    Lăsați-o pe sora White la o parte; lăsați-o la o parte. Nu mai citați cuvintele mele cât veți trăi, dacă nu ascultați de Biblie. Când veți lua Biblia și veți face din ea hrana și băutura voastră, și veți face din ele, elemente în caracterul vostru, când veți putea face acest lucru, veți ști mai bine să primiți sfat de la Dumnezeu. Dar iată Cuvântul, Cuvântul prețios înălțat astăzi înaintea voastră. Și nu mai puneți nici un preț pe expresiile: “sora White a spus!”, “sora White a zis așa….sau altfel....sau altceva!” Ci spuneți: “Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel!” și atunci veți face exact, ce face Domnul Dumnezeul lui Israel și ce spune El.MN 178.2

    Hristos zice: “Eu fac lucrările Tatălui Meu. Fac ce văd pe Tatăl făcând.” Lucrările, sentimentele și principiile, pe care am văzut că Dumnezeu le-a dat pe față în relațiile Sale cu toți ceilalți care sunt răscumpărați prin sângele lui Hristos - gândiți-vă numai la acest lucru. Iată, noi suntem răscumpărați prin sângele Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. Cugetați la aceasta. A costat viața Lui. El a fost răstignit pentru noi, și tocmai acesta este mijlocul, prin care se putea apropia de noi, este chiar mijlocul prin care Dumnezeu, putea să stea aproape de cer. Ca Dumnezeu stă acolo unde lumina Slavei Sale, poate străluci asupra lor în raze bogate, iar ei au convingerea că lumina cerului, este cu ei. Nu este o emoție, ci o credință vie, întemeiată pe un Cuvânt viu și pe un Dumnezeu Viu, precum și pe Mântuitorul, care a declarat la mormântul lui Iosif: ” Eu sunt Învierea și Viața!”MN 179.1

    El dorește să mâncați principiile Sale, să trăiți aceste principii, dar cei care acum sunt aici, nu le vor aprecia niciodată. Ei au avut probele lor de dat , au avut încercările lor, au avut avertizări, iar acum trebuie să se facă o schimbare. Dați-le ocazia să meargă și să vadă ce înseamnă să te lupți cu harul Lui Dumnezeu, așa cum au făcut lucrătorii Săi. Lăsați-i să vadă ce înseamnă să clădești. Lăsați-i să meargă în locurile pustii ale pământului; lăsați-i să înceapă să vadă, ce înseamnă să faci din nimic ceva. Când vor face așa, vor înțelege că Dumnezeu are slujitorii Săi, biserica Sa întemeiată pe pământ, alcătuită din mulți membri, dar alcătuind un singur corp; că în toate domeniile lucrării, o parte trebuie să lucreze în unire cu cealaltă și cu alta, și toate sunt unite în legătura de aur a cerului, și cu nici un chip între ele să nu fie un rege. Nici un om nu trebuie să aibă dreptul să-și ridice mâna și să spună: “Nu poți merge acolo; nu te vom sprijini, dacă mergi acolo.” De ce, ce faceți cu sprijinul? Au creat ei mijloacele? Mijloacele vin de la oameni, și celor care sunt în câmpuri izolate, glasul lui Dumnezeu, mi-a spus să-i instruim să meargă la oameni, să le spună nevoile lor, și să atragă pe oameni la lucru, acolo unde pot găsi un loc de lucru și să stabilească lucrarea în toate locurile în care pot.MN 179.2

    Avem o lucrare care trebuie făcută acum și dorim să aflăm, dacă ați făcut această lucrare, cu comitetele voastre. Iată cuvintele: unde sunt monumentele? Vă întreb, unde sunt bisericile, care să slăvească pe Dumnezeu? Unde sunt lucrătorii? Mulțumesc Domnului că lucrarea merge, și mulțumesc Domnului pentru lucrarea misionară medicală, și Dumnezeu va chema orice suflet își primește educația, în legătură cu evanghelia Domnului Isus Hristos. Dumnezeu are un loc pentru noi. Cei care lucrează pentru tineri în toate domeniile din școlile noastre, în sanatorii, și unde lucrează ei, să nu le puneți pietre în drum! Domnul a arătat că El va lucra cu aceia care lucrează.MN 179.3

    Sunteți lucrători împreună cu Dumnezeu. Unde sunt bisericile? M-a durut inima când am fost în California. Există tineri care călătoresc din loc în loc în biserici, dar unde este puterea, unde este puterea de a deschide câmpuri pentru ei, și să le spună: ” iată-ne, nu să stăm cu oamenii care cunosc adevărul, iată un câmp, care nu știe nimic despre adevăr, și acest câmp trebuie convertit și educat, pe măsură ce se supune adevărului. Însă trebuie semănate semințele adevărului. Ridicați-vă capetele, căci câmpurile sunt albe, coapte pentru seceriș; și El dorește ca ei să le vadă; și dorește ca toți să vedeți, și să vă umpleți mâinile. Dar aceștia care călătoresc din loc în loc, și de acolo în altul, în căutarea de biserici, Dumnezeu să vă ajute, să vă dea spiritul soliei, astfel ca sufletele voastre să dorească fierbinte după alte suflete , și să nu le lăsați să plece, până când nu s-au convertit. Aceasta este lucrarea care dorim să se facă, și spiritul acesta vine și ia în stăpânire orice minte din toate conferințele în care sunt, vor înveța lumina care trebuie să fie înălțată - reforma sanitară- pe care trebuie să o înalțe prin sacrificiu de sine și prin lepădare de sine.MN 179.4

    O, suflete, cât am fost de rănită, când am văzut piedici aruncate în cale, cu privire la mine. Ei vă vor spune că sora White a făcut așa, sora White a făcut lucrul acela, de exemplu, “sora White a mâncat brânză, deci și noi avem voie să mâncăm brânză.” Cine le-a spus că eu am mâncat brânză ? De multă vreme nu mai am brânză pe masă. Când am fost la Minneapolis, am gustat odată sau de două ori, dar aceasta e cu totul altceva decât a asuma o dietă, este cu totul altceva. Cu ocazii deosebite am gustat ierburi amare, dar nu voi recomanda o dietă cu ele. Însă la Mineapolis a fost o situație deosebită, unde n-am găsit nimic, și pe masă erau câteva bucățele de brânză, iar frații mei erau acolo, și unul dintre ei mi-a spus că dacă aș mânca puțin din ea, aceasta mi-ar schimba starea, și așa am făcut. Am luat o bucată de brânză, dar nu cred că am mai atins-o a doua oară.MN 180.1

    Alții spun: “sora White a băut ceai, deci și noi putem bea ceai.” Care dintre frații mei a spus acest lucru? Cine a auzit din gura mea? Niciodată nu am avut ceai în casă, și n-am dat nimănui. Timp de mulți ani n-am mâncat carne.MN 180.2

    Sau de exemplu, cineva v-ar putea spune, că sora White nu consumă carne: ” aș dori ca tu să nu mănânci carne, deoarece nici sora White nu mănâncă .” Vedeți nu mă frământ pentru așa ceva. Dacă nu aveți o convingere mai temeinică, decât că nu mâncați carne doar pentru că sora White nu mănâncă, nu dau nici un ban pe reforma voastră sanitară. Însă doresc ca fiecare dintre voi să se bazeze pe demnitatea lui în consacrarea personală, față de Dumnezeu, astfel încât templul sufletului, să fie închinat lui Dumnezeu. Pe cel ce nimicește templul lui Dumnezeu, și Dumnezeu îl va nimici. Doresc să înțelegeți corect aceste lucruri, și să nu faceți din nici o ființă omenească, criteriul vostru.MN 180.3

    Ceea ce trebuie să faceți voi este aceasta: aveți un trup alcătuit, în chip minunat, și doriți ca acest trup, să fie tratat cu atenție. Am văzut, așa cum mi-a fost prezentat, ce mecanism delicat era în acest trup - și că, chiar un lucru bun, nu trebuie dus prea departe, cum ar fi mâncarea peste măsură și îngrășarea. Dumnezeu n-a creat aceste organe prețioase, să se umfle ca un balon. El nu le-a făcut cu acest scop, și dorește ca fiecare suflet, să umble cu acest mecanism, ca și cu mecanismul lui Dumnezeu, pe care trebuie să-l păstreze în ordine desăvârșită, astfel ca puterile creierului să funcționeze bine. Creierul trebuie să lucreze liber, și orice povară puneți în stomac, care nu ar trebui să fie acolo, va întuneca creierul. Veniți într-o conferință ca aceasta - stați și apoi consumați mese grele și neglijați exercițiul, apoi veniți și sunteți somnoroși; ideile voastre nu sunt bune de nimic, și nu știți în realitate ce votați.MN 180.4

    Dumnezeu dorește ca orice suflet să fie sensibil. El dorește ca orice suflet prezent să aibă putere de convertire. Nu este nevoie să vă referiți nici măcar odată, la sora White; nu vă cer să faceți lucrul acesta. Dumnezeu mi-a spus că mărturia mea, trebuie adusă chiar aici la Conferință, și nu trebuie să încerc să fac pe cineva să creadă; lucrarea mea este să așez adevărul în mințile omenești, iar cei care au găsit adevărul, în Cuvântul lui Dumnezeu, Îl vor aprecia și în fiecare zi vor prețui, raza de lumină pe care Dumnezeu a dat-o sufletelor oarbe, sărmane, ca să fie întoarse din cale, și doresc să faceți urme drepte cu picioarele voastre, astfel ca cel slab să nu fie abătut de pe cale.MN 181.1

    Doresc ca în Conferința aceasta, să avem pricepera, pe care i-a dat-o Dr. Kellogg - nu cred că el este aici - nu știu dacă este sau nu (o voce: Da, este aici!).MN 181.2

    Nu văd fără ochelari de distanță, dar vreau să spun că Domnul dorește, ca voi să faceți tot ce puteți cu capacitățile pe care El le folosește în toate părțile lucrării. El nu vrea ca lucrarea misionară medicală, să fie separată de lucrarea Evangheliei, și nici Evanghelia să fie despărțită, de lucrarea misionară medicală. El le dorește unite și mai dorește ca această forță educatoare, a lucrării misionare medicale, să fie considerată o lucrare de pionerat, ca un plug care pătrunde, ca să doboare prejudecățile care au existat, și nimic nu poate avea o influență ca aceasta; iar Dumnezeu dorește ca toate sufletele să stea umăr la umăr, alături de Dr. Kellogg. El aproape a ajuns la disperare și a ajuns aproape să-și piardă viața, datorită pozițiilor pe care le-a ocupat și toți ceilalți au aruncat cu pietre înaintea carului, ca nu cumva să înainteze. Dumnezeu dorește ca lucrarea misionară și cea a sănătății să meargă înainte. El dorește ca lucrarea lui Dumnezeu să fie dusă mai departe.MN 181.3

    În realitate, când au venit aici nu știau ce au de făcut. Dr. Kelogg, m-a rugat cu amabilitate să merg la el, să mă trateze o săptămână sau două, înainte de Conferință, ca să pot participa. Apoi s-a ridicat întrebarea: “ce e cu ea aici? Ei vor spune că Dr. Kellogg, te-a manipulat. Să spună dacă dorește. Am spus destul atunci, când nu aveam nici un temei pentru aceasta. Dar am venit ca să îndepărtez toate greutățile din cale. Așa că m-am apucat de lucru, “găsiți-mi un loc”. Dr. Kellogg, mi-a pus la dispoziție un loc, dar pentru a elimina orice motiv de discuție, m-am hotărât să nu mă duc. Acum însă, găsiți-mi un loc. Vineri noaptea am îngenuncheat în rugăciune și am spus: “Doamne, te rog, spune-mi unde să mă duc și ce să fac !” Apoi m-am îmbolnăvit, și eram încă bolnavă - și știți de ce n-am ales să vin la Battle Greek la Conferință? Știam că va fi pentru mine o încercare teribilă. Aceasta este a treia iarnă prin care trec. Am trecut prin prima, în Australia, una în California, iar pe a treia am petrecut-o aici. Și acum puteți judeca, că toate acestea, vă spun ceva despre starea mea. Apoi casele calde care nu aveau nevoie să fie încălzite, ca în California; dar erau încălzite și în felul acesta am fost aruncată într-o stare teribilă de malarie, și am fost în această stare încă de la Crăciun, iar după aceea crizele adevărate m-au prins când eram la Los Angeles; iar de acolo n-am știut nimic - după ce am vorbit Duminică, n-am mai știut nimic, până a doua zi dimineață la ora două, când mi-am dat seama că toate acționau asupra mea - și nu știam nimic despre aceasta, sau cu privire la ce se întâmplase; și atunci s-a întâmplat că presiunea pe care o aveam în cap, a trecut în tot corpul. Aceasta a afectat circuitul sanguin; am călătorit tot timpul acesta, cu această scurgere de sânge, până când am ajuns aici. N-am putut sta de loc în picioare, ci doar lungită tot timpul - și cu toate acestea n-am dezamăgit nici o localitate, de când am părăsit Los Angelesul. M-am sculat, am stat în picioare și puterea lui Dumnezeu m-a ajutat . La Vicksburg am vorbit de două ori, la Nashville am vorbit iarăși de două ori, la Memphis am vorbit o dată, iar la Chicago am vorbit de două ori și Domnul m-a ajutat să vorbesc, iar după aceea am venit aici și am vorbit de când am ajuns.MN 181.4

    Acum vedeți că m-am temut de toate acestea și nu doream să-mi jertfesc viața, așa că am spus că nu pot veni. Nu pot traversa câmpiile. Mi-era teamă. Aproape că mi s-au topit tendoanele în timpul friguros pe când călătoream datorită unui curent care trecea, chiar pe sub locul în care zăceam atunci când veneam din Australia. Așa că am spus că nu pot veni. Apoi mi s-a spus că urma Conferința din Oakland. Dar în timpul nopții, am vorbit exact așa cum sunt azi aici. Dădeam solii, o seară după alta și după alta. Am vrut să mă scol și să scriu, și m-am trezit la ora 12, și la ora 2, și am scris solia pe care o primisem. Și s-a întâmplat că atunci, când făceam aceste lucruri, a venit un mesaj de la Londra, prin care îmi spuneau că sperau să ne întâlnim, și să mă vadă, dar acum nu mai puteam merge mai departe, căci costa prea mult, și am auzit că ar costa cu cinci la opt mii de dolari mai mult, și atunci am spus: “nu am economisit acești bani dar chiar dacă mi-aș sacrifica viața, voi încerca.”MN 182.1

    Dr. Kellogg, nu m-a convins deloc să vin aici. Când am vorbit despre amănunte, și anume despre vremea rece, el a spus “oare este vreo diferență dacă - singurele cuvinte pe care mi le-a spus - ar fi oare imposibil, dacă Conferința ar fi amânată, cu câteva săptămâni? Eu i-am răspuns, da. Apoi am început să mă gândesc la planul acesta, după plecarea lui. Am îngenuncheat să ne rugăm și am întrebat pe Domnul, unde ar trebui să merg și ce ar trebui să fac. Mă durea spatele și nu puteam merge. Sora spunea: “nu puteți merge nicăieri, nu puteți merge.”MN 182.2

    Ei bine, în timp ce mă rugam, și înălțam cererea, am văzut o lumină, care înconjura camera, și un miros ca de flori, un parfum de flori, și mi s-a părut că un glas îmi vorbește liniștit, și mi-a spus ” să accepți invitația robului Meu, John Kellogg, și fac din casa lui, Casa Mea.” Apoi a venit Cuvântul: “L-am numit medicul meu. Tu poți fi o încurajare pentru el.” Iată de ce sunt aici și iată de ce mă găsesc, în această casă.MN 182.3

    Acum vreau să fac tot ce pot și să-l tratez pe Dr. Kellogg, ca medicul orânduit de Dumnezeu pentru mine , și doresc ca frații mei, să se unescă” “Ei spun, ei spun, ei spun.” Voi tocmai ați îndepărtat pe “ei spun”. “Vegheați! zice Domnul, să ascultați ce spune El!. Voi să priviți la Domnul, și să nu priviți la nici o putere omenească; ci priviți numai la Domnul Dumnezeul lui Israel și El vă va da pricepere, și El vă va da înțelepciune. Dar să nu vă sprijiniți sufletul neajutorat pe nici o ființă omenească. Aveți de modelat un caracter pentru voi personal și, pentru caracterul acesta, Dumnezeu v-a dat toată încurajarea, ca să fie după porunca lui Dumnezeu.MN 183.1

    Și acum să vă mai spun, ce am avut noaptea următoare - în noaptea aceea am dormit fericită, foarte fericită. Toată familia era istovită și distrusă. Nu știau nimic despre ce aveam eu în gând, absolut nimic din ce văzusem, dar Duhul lui Dumnezeu era acolo. Toți plângeau și erau doborâți, dar binecuvântarea lui Dumnezeu a pus stăpânire pe noi, iar sora Druillard lăuda pe Dumnezeu și toți prinserăm revărsarea Duhului Sfânt. Aceste lucruri îmi sunt mai scumpe decât aurul din ofir.MN 183.2

    Acum vreau să spun în numele lui Hristos, să ne unim. Nu ne putem reforma, punând degetele pe greșelile altuia, și să credem că în felul acesta ni le acoperim pe ale noastre. Dumnezeu ne spune să ne iubim unii pe alții. Tot Dumnezeu mai spune: “urăsc greutățile și măsurile voastre false.” Dar e spune că ne cunoaște, în toate mărturiile pe care le-a dat în alte cazuri. Domnul dorește să venim în cea mai strânsă legătură cu El. Știți că El a spus lui Corneliu, unde se găsea Petru. El știa în ce direcție să privească, și i-a spus totul despre aceste lucruri, cum se găsea la cineva care era tăbăcar, și toate s-au întâmplat cum spusese. Îngerul lui Dumnezeu i-ar fi putut spune lui Corneliu, totul cu privire la solie, dar nu, Biserica lui Dumnezeu trebuie să se unească, iar legea pe care Dumnezeu i-a descoperit-o lui Petru, trebuia să fie făcută cunoscut, lui Corneliu și întregii lui familii. Și acum, ce dorește Dumnezeu și spune fiecăruia dintre noi este să venim la El, iar dacă suntem atât de slabi, aceasta se întâmplă pentru că noi, ne mutilăm unul pe altul. Să lăsăm pe Domnul Dumnezeul lui Israel, să vină între noi. Să-i facem loc. Să-i oferim ocazia și să începem să dăm pe față dragostea Lui Dumnezeu, în inimile noastre, în locul urii. Chiar în clipa când începeți să vă zidiți pe voi, începeți să urâți pe alții. Dumnezeu să ne ajute să luăm poziția cea bună, și cred că este azi, aici... Dacă n-aș fi crezut că era acolo, n-aș fi spus lucrurile pe care le-am spus. Dar eu cred că puteți pune aceste lucruri, în inimile voastre.MN 183.3

    Trebuie să se facă o lucrare în inimă. Nu faceți nimic altceva decât, să lucrați după principiile lui Hristos., și atunci când lucrați după principiile cerului, veți vedea descoperirea mântuirii Lui Dumnezeu, iar El dorește să stați gata pentru criză. El dorește să deschideți ferestrele dinspre cer, și să le închideți pe cele dinspre pământ. El dorește să fie descoperită mântuirea lui Dumnezeu, El așteaptă ca lucrarea misionară să fie unită cu Evanghelia, atât de strâns, încât să nu se poată despărți. Și El mai așteaptă ca această lucrare să fie unită, ca un întreg în poporul Său. El prețuiește talentul pe care-l are Dr. Kellogg; El prețuiește talentul care este în școală; El dorește ca tot ce este într-o instituție, să fie legat de administrarea lucrării Sale și a bisericilor Sale. El nu este de acord, ca două sau trei capete, să se instaleze ca regi, iar restul să fie conduși de cele două - trei minți. El dorește să existe caritate, care să îndeplinească fiecare parte a lucrării Sale. Și atunci lucrarea misionară medicală, va fi așezată la un nivel mai înalt decât a fost oricând înainte, acolo unde Dumnezeu vrea să fie. Am văzut oameni gata să .... Unii spun de ce, de ce ei au avut mai mult decât alții au avut în Australia. N-am avut niciodată prea mult, dar ar fi trebuit să avem de zece ori cât am avut, ca să putem începe, să putem întemeia ceva, care să fie o intrare, ceva care să fie pionierat pentru lucrare. Aceasta putea fi dusă oriunde. Nu ne aduce nici un folos să o închidem, ci să o ducem pretutindeni. Nu există nici un loc unde lucrarea misionară medicală să nu poată fi dusă, iar ea va putea deschide calea pentru Evanghelie. Dumnezeu nu ne-a binecuvântat așa cum ar fi dorit, dacă s-ar fi văzut o prețuire a lucrării, pe care El o face. Mulțumesc Lui Dumnezeu că Dr. Kellogg nu s-a înmormântat în necredință și descurajare. M-am temut de acest lucru și i-am scris câteva lucruri foarte directe, și s-ar putea ca Dr. Kellogg (dacă ești aici), să fi scris lucruri prea tari, dar am simțit că trebuia să te țin cu toată puterea pe care o aveam.MN 183.4

    Dar am văzut lucrarea, am văzut lucrarea care a fost îndeplinită, și cum poate cineva să o vadă și să nu constate, că Dumnezeu este la lucru? Aceasta este pentru mine o taină, pe care nu o pot înțelege. Nu o pot explica. Ca unii care știu cât de cât, cu privire la această lucrare făcută acolo, să fie bărbați care să o reprezinte, să stea ca să dea școlii direcție, și să fie contactate clasele de sus. Fiecare dintre voi ar trebui să se simtă onorați înaintea lui Dumnezeu, care v-a dat mijloace, pentru ca și clasele de sus, să poată fi contactate, la fel ca și clasele bogate. Ar trebui să fiți recunoscători lui Dumnezeu, pentru onoarea pe care El v-a acordat-o. Aș dori să spun că doresc să folosesc toată priceperea mea la cel mai înalt nivel. Am făcut tot ce-am putut mai bine, în domeniul misionar medical. Am ajutat. Dar n-am să vă spun. Nu vreau să spun mai mult despre aceasta, dar doresc să vă spun câtă sărăcie am găsit și pe care a trebuit să o sprijin, până în ultima clipă când am părăsit Australia. Fusese sărăcie, sărăcie, sărăcie pe tot drumul, pe unde am umblat pretutindeni. Dar mulțumesc lui Dumnezeu pentru că binecuvântarea Lui, a împlinit toate acestea.MN 184.1

    Și cred că pentru acum am spus destul. Însă slujitorii lui Dumnezeu trebuie să vină, cu o cu totul altă atitudine. Ei trebuie să fie evangheliști. Ei trebuie să fie misionari medicali. Trebuie să se apuce de lucrare în mod inteligent. Trebuie să împingă lucrarea în locuri depărtate - și nu este de nici un folos să creadă, că o fac, dacă Dumnezeu ne-a dat o lucrare, în legătură cu Evanghelia, iar ei leapădă lucrarea aceea lepădând și Evanghelia; atunci nu trebuie să vă așteptați să fiți umpluți cu plinătate, deoarece aveți numai jumătate din facilitățile, pe care Dumnezeu dorește să le aveți.MN 184.2

    Dar Domnul încă vă iubește. Să lăudăm pe Domnul pentru aceasta. Să ne apucăm de lucru, într-un nou mod. Să ne apucăm de lucru cu inima, cu mintea și cu sufletul. Nu mai căutați greșeli. Dacă văd un stol de ciori și văd și un stol de vulturi, care se uită și așteaptă cadavre - noi nu dorim nici unul din toate acestea. Nu dorim să culegem greșelile altora. Ocupați-vă cu nr. 1 și ați primit tot ce puteți face. Dacă vă ocupați de nr. 1 și vă curățiți sufletele, prin ascultare de adevăr, veți avea ce să dați. Veți avea putere să dați și altora. Dumnezeu să vă ajute; Îl rog să vă ajute pe fiecare dintre voi și să mă ajute și pe mine. Am nevoie de ajutor, am nevoie de putere.MN 185.1

    Dar nu mai citați pe sora White. Nu doresc să citați mereu pe sora White, până când câștigați teren, și știți unde vă aflați. Citați Biblia. Vorbiți despre Biblie. Este plină de miez și de consistență. Aduceți-o în viața voastră și veți ști mai mult din Biblie decât știți acum. Veți avea hrană prospătă. O, veți avea hrană bogată; nu veți merge mereu și mereu pe același teren, și veți vedea o lume salvată. Veți vedea suflete pentru care a murit Hristos. Și vă rog să vă puneți armătura, fiecare piesă a ei, și fiți siguri că picioarele voastre, sunt încălțate cu pregătirea pentru Evanghelie.”MN 185.2

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents