Hristos, unica noastră speranță

Când vedem situația omenirii de astăzi, în mințile unora se ridică întrebarea: “Este oare omul prin natura lui total și complet stricat? Este el ruinat fără speranță?”.MN 344.4

Oamenii s-au vândut vrăjmașului oricărei dreptăți. Nu se pot salva singuri. Prin ei nu pot face nici un lucru bun. Dar există totdeauna o ieșire. Când omul a păcătuit, Hristos s-a oferit să stea ca înlocuitor și ca siguranță a lui, pentru ca să-i dea o posibilitate prin care neamul omenesc căzut să se poată întoarce la asculatare. El a luat natura omenească și a coborât pe terenul unde Adam s-a împiedicat și a căzut. Fără să se abată de la hotărârea lui, a întâmpinat ispite acolo unde Adam căzuse.MN 344.5

Numai primind pe Hristos ca Mântuitor personal, pot să fie înălțate ființele omenești. Feriți-vă de orice teorie care duce pe oameni să caute mântuirea în oricare altă sursă decât aceea arătată în Cuvânt. Numai prin Hristos pot oamenii căzuți în păcat și în degradare să fie aduși la o viață mai înaltă. Teoriile care nu recunosc ispășirea care a fost făcută pentru păcat precum și lucrarea pe care Duhul Sfânt trebuie să o facă în inimile ființelor omenești, n-au putere să mai trăiască.MN 344.6

Mândria omului, îl va conduce să caute mâmtuirea pe altă cale decât aceea prevăzută de Dumnezeu. El nu este dispus să fie socotit cu nimic, nu este dispus să recunoască pe Hristos ca fiind singurul care poate mântui în mod desăvârșit. Satana a făcut apel la această mândrie în ispitirea primilor noștri părinți: “Veți fi ca Dumnezeu; hotărât nu veți muri”, a spus el. Și prin necredință în cuvintele Sale, ei s-au așezat de partea lui.MN 345.1

Despre Hristos stă scris: “Nu este nici un alt nume sub cer dat oamenilor prin care să poată fi mântuiți”. “Prin urmare, a trebuit să Se asemene fraților Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ce privește legăturile cu Dumnezeu, un mare preot milos și vrdenic de încredere, ca să facă ispășire pentru păcatele norodului. Și prin faptul că El însuș a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiți.”MN 345.2

Ellen G. White