Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Mărturii Nepublicate - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Lipsa de armonie aparentă

    Timp de ani de zile, în mințile multora din poporul nostru a fost o nedumerire cu privire la ceea ce părea a fi o contradicție în învățăturile din Mărturii. Aș ilustra faptul acesta referindu-mă la ceea ce a fost scris cu privire la lucrarea medical înainte și după Conferința Generală din 1897. Înainte de Conferință, Mama îmi citea din când în când, multe, multe lucruri pe care le scria, care arătau că Domnul îi descoperise clar ca lumina zilei, mișcările care aveau loc la centrul lucrării misionare medicale prin criticarea lucrării de slujire și a bisericii, și prin înălțarea lucrării medicale mai pe sus de alte ramuri. Și a fost subliniat cu claritate unde aveau să conducă.MN 468.5

    După Conferință, se părea că a venit timpul ca aceste lucruri să fie tipărite, dar, spre surprinderea mea, Mama citea aceste lucruri și apoi le punea deoparte, pentru ca după aceea să le trimeată privat, la medicii conducători și la asociații lor, avertizându-i de pericolul în care se găseau. Ea a trimis unele tot personal pastorilor. Apoi a scris articole pentru reviste ca să fie trimise întregului nostru popor, mustrându-i pentru abaterile și pentru nereușitele lor de a se ridica la standardul corect al trăirii reformei sanitare. Ea a mai mustrat și pe pastorii care nu făceau din lucrarea misionară medicală, lucrarea bisericilor. Poporul nostru a fost mustrat aspru pentru că nu a stat alături de Doctorul Kellogg și de Sanatoriu.MN 469.1

    Unii din poporul nostru au văzut în aceasta ceea ce părea a fi o contradicție și unii din ei s-au poticnit și se poticnesc până astăzi. Unii spuneau că trebuie să fie o încercare serioasă pentru sora White să scrie mărturii de mustrare vechilor prieteni personali. “Trebuie că atunci când se apucă să scrie aceste lucruri pe care Domnul i le-a descoperit cu privire la lucrarea medicală, datorită anilor de prietenie, datorită simpatiei și a dragostei ei pentru Doctorul Kellogg care sunt atât de puternice, ea scrie aceste apeluri poporului și nu lui.” Știu că nu acesta era motivul, dar nu puteam să înțeleg la vremea aceea, motivul adevărat pentru care făcea aceasta.MN 469.2

    La vremea aceea era în adevăr o nedumerire pentru mine, așa cum era și pentru alții, dar când privesc astăzi la experiența aceea, constat că este una dintre cele mai puternice dovezi cu privire la înțelepciunea și la puterea lui Dumnezeu în îndrumarea și în dirijarea servei Sale pe calea pe care dau îndemnuri Mărturiile. Unele din Mărturiile de avertizare, de sfat și de îndemnare, au fost trimise personal, și s-a lăsat timp să-și facă lucrarea. Altele au fost puse la dosar și dovedesc acum că pericolele care însoțesc lucrarea medicală, au fost descoperite în repetate rânduri de Dumnezeu, solului Său, cu mult înainte ca solia să fie făcută public.MN 469.3

    Să ne punem întrebarea: Care ar fi fost urmarea dacă avertizările și mustrările cu privire la erorile din lucrarea medicală ar fi fost făcute publice îndată când au fost date? Mulți din poporul nostru erau atunci cu inima împărțită față de lucrarea reformei sanitare, pe care ar fi lepădat-o, și ar fi întors spatele medicilor și infirmierelor, și mulți s-ar fi întors cu bucurie la oalele lor cu carne, așa cum fac unii astăzi. În mod normal ar fi urmat o mare deviere denominațională, cu privire la reforma sanitară.MN 469.4

    Oamenii nu erau pregătiți pentru lucrurile care erau trimise conducătorilor, de aceea solia necesară pentru conducător a fost trimisă conducătorilor, iar poporului i s-a trimes acele lucruri de care avea nevoie. Care a fost urmarea? Prin mila lui Dumnezeu, a fost câștigată o mare biruință, iar poporul nostru a fost condus să ia o atitudine hotărâtă ca reformatori ai sănătății; sute s-au consacrat lucrării de ajutorare creștină și au fost făcute planuri prin care mulți din biserică se străduiesc să facă o lucrare unită de vindecare și predicare. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru modul Său de a ne conduce, care pentru mulți a părut neînțeleasă.MN 469.5

    Sunt multe lucruri în legătură cu Mărturiile, iar împotrivirea față de ele, care a fost o încercare amară pentru mine, și în timpuri de mari nedumeriri, m-am aruncat cu fața înaintea lui Dumnezeu în agonia sufletului și am zis: “Doamne, de ce ai ales Tu pe Mama să fie unealta acestei lucrări? De ce ai lăsat să vină peste noi atâta nedumerire și atât de multă frământare?”. În acele împrejurări am citit manuscrisul acelor capitole din Hristos lumina lumii în care sunt relatate experiențele ucenicilor când erau nedumeriți și descurajați deoarece învățăturile și modul de viață ale Domnului păreau să lase cale liberă înțelegerii greșite și criticii (capitolele 40-44). Atunci am zis: “Tată, dacă voia Ta a fost ca poporul Tău din toate veacurile să fie descurajat și nedumerit, ajută-mă să intru în această experiență cu înțelegere și cu umilință”.MN 470.1

    De multe ori am ajuns în Mărturii, ca și în Biblie la lucruri pe care nu le înțelegeam și pe care nu le puteam nici explica și nici armoniza. Toate acestea le-am pus înaintea Domnului, și am zis: “Iată, Doamne, sunt câteva lucruri pe care nu le pot înțelege. Le las în seama Ta. Ajută-mă să merg înainte și să fac lucrarea care mi-a fost dată să o fac; și când va veni vremea, ajută-mă să văd lămurit ce vrei Tu să înțeleg. Doamne, ia-mă de mână și condu-mă pe calea strâmtă și dreaptă”.MN 470.2

    Nu înțeleg multe Mărturii. În multe cazuri, dacă aș fi lăsat să folosesc vreo discreție în problemă, nu le-aș trimite. Dar nu aceasta este treaba mea. Multe lucruri trec prin mâinile mele și se duc la oameni cu rugăciunea ca Dumnezeu să ajute pe cei care o înțeleg, și cărora le este trimeasă, dar pe care eu nu o înțeleg. Și nu este oare normal ca solia să însemne mai mult pentru cel căruia îi este adresată, decât pentru cei care o copiază și mai mult chiar celei căreia îi este scrisă?MN 470.3

    Dați-mi voie să ilustrez acest aspect. La Conferința Generală când s-a reorganizat Asociația Conferinței Generale și ne găseam în mare încurcătură cu privire la cea mai bună metodă de lucru, Mama i-a chemat la un loc în sala de comitet de la Tabernacol pe președinții de Conferințe și pe administratorii instituțiilor și le-a citit o mărturie care se întemeia pe Isaia 8:12-14, și care a fost o mustrare hotărâtă pentru noi referitoare la confederare.MN 470.4

    La data aceea erau puse înaintea noastră două planuri pentru confederație. Unul era cu privire la unirea noastră cu cei dinafară care lucrau pentru libertatea religioasă, iar altul trata scopul lucrării Asociației Conferinței Generale. Unii au aplicat mărturia ca referindu-se la primul plan. Alții dintre noi am simțit în inimă că trebuie aplicate și planurile noastre pentru Asociația Conferinței Generale. Dar în loc să ne adunăm, să studiem și să ne rugăm cu privire la această situație, până când aveam să înțelegem ce însemna pentru noi, am convocat o altă adunare și am cerut Sorei White să vină și să ne explice chestiunea care ne nedumerea. Am întrebat-o dacă solia se aplica la ceea ce noi plănuisem pentru reorganizarea Asociației Conferinței Generale. Ea ne-a spus că nu putea răspunde la această întrebare. Apoi am zis: “Desigur, că nu se aplică la aceasta”.MN 470.5

    Nu am studiat și nu ne-am rugat cu privire la aceasta până vom primi lumina, ci ne-am continuat planurile. Cam după șase sau opt ani de la data aceea, Mamei i s-a arătat clar și lămurit că mărturia ne-a fost dată atunci ca să ne oprească să continuăm cu planurile care ar fi rezultat în contopirea multor ramuri ale lucrării într-o legătură nesatisfăcătoare și nefolositoare.MN 471.1

    Deseori când mergem la Mama și o rugăm să ne explice lucrurile pe care le-a spus sau scris, ea zice: “Nu pot să vă explic; voi ar trebui să le înțelegeți mai bine decât mine. Dacă nu le înțelegeți, rugați pe Domnul și El vă va ajuta”. Nu este oare aceasta calea cea dreaptă ca să căpătăm o înțelegere corectă a Mărturiilor?MN 471.2

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents