Voi aveți lumina pe care a dat-o Domnul poporului nostru și care a fost păstrată înaintea lor timp de mulți ani. Domnul nu spune da și nu poporului Său, ci da și amin. Vă trimit mărturiile date altora cu privire la subiectul reformei sănătății. Acesta este un subiect mare. Acum răsfoiesc cartea intitulată “Cumpătarea creștină”.MN 48.1

Am fost cumva surprinsă de argumentul vostru cu privire la faptul că mâncarea de carne vă susține puterea, căci dacă vă așezați în afara acestei chestiuni însăși rațiunea voastră vă va învăța că o dietă cu carne nu vă aduce atât de mare câștig așa cum credeți voi. Știți cum să răspundeți unui devotat al tutunului dacă ar aduce argumente în favoarea folosirii lui, pe acelea pe care le-ați adus și ca motiv pentru care vreți să continuați să folosiți carnea animalelor moarte ca hrană.MN 48.2

În California este abundență pe masă sub formă de fructe proaspete, vegetale și cereale și nu mai este nevoie să fie folosită carnea. Slăbiciunea pe care o simțiți din cauză că nu folosiți carnea este unul dintre argumentele cele mai puternice pe care le pot prezenta ca motiv să nu o mai folosiți. Cei care consumă carne se simt stimulați după mâncarea ei și presupun că sunt mai puternici. După ce nu o mai folosesc, simt pentru o vreme o slăbiciune, dar când organismul este curățit de efectele acestei diete nu mai simt această slăbiciune și vor înceta să mai dorească lucrul pentru care pledaseră ca fiind esențial pentru întărire.MN 48.3

Am o familie mare care deseori se ridică la șaisprezece membri. Aici sunt bărbați care lucrează la arat și care doboară copaci. Aceștia trebuie să lucreze cu vigoare dar nici o părticică de carne de animale nu este pusă pe masa noastră. Carnea n-a mai fost folosită de noi încă de la adunarea de tabără din Brightom. N-am avut planul să nu o mai am pe masă vreodată, dar nevoi urgente au cerut ca, doar pentru unul sau altul care nu putea să mănânce una sau alta, pentru că stomacul lor digera mai bine carnea decât orice altceva. Atunci am fost ispitită să o pun pe masa mea. Folosirea brânzei a început să-și facă loc pentru că unora le plăcea brânza; dar în scurtă vreme am oprit folosirea ei. Însă când egoismul de a lua viața animalelor pentru a-și mulțumi un apetit pervertit mi-a fost prezentat de o femeie catolică, care a îngenunchiat la picioarele mele, m-am simțit rușinată și descurajată. Am văzut-o atunci într-o lumină nouă și am zis: nu voi mai merge la măcelar și nu voi mai avea carne și cadavre pe masa mea.MN 48.4

Mi-ați spus care sunt avantajele unei diete cu carne pentru voi. Trebuie să vă spun ce a făcut o dietă fără carne pentru mine. Chiar de la data când piatra mi-a fost aruncată în față la vârsta de nouă ani aveam greutăți. La data aceea aproape că mi-am pierdut viața din cauza pierderii de sânge. M-am îmbolnăvit de homeoptizie și de atunci am suferit foarte mult de rinichi.MN 48.5

După o suferință îndelungată de unsprezece luni de malarie și reumatism nu mai puteam călători fără un scaun mobil. Chiar și atunci când a fost făcut cât mai lejer cu putință, cu perne moi, era o tortură pentru șolduri și pentru coloana vertebrală în călătorie.MN 49.1

M-am rugat mult pentru această situație. Am căutat pe Domnul în ceasurile nopții și El m-a auzit. Acum câteva luni mi s-a făcut un scaun tron. Într-o zi am zis: luați șezlongul și puneți-l în magazie. Nu mai am nevoie de el. Am făcut lucrul acesta prin credință și niciodată după aceea nu am mai avut nevoie de el. Greutatea care devenise o agonie pentru mine să stau la adunări sau în căruțe mi-a fost îndepărtată. După ce suferisem ani de zile, Domnul m-a vindecat. Șoldul a continuat să mă necăjească, dar cred că sănătatea mea a fost mai bună decât în tot timpul vieții mele. M-am rugat mult pentru durerea de rinichi și am fost vindecată și de această suferință. Timp de patru ani am fost dependentă de folosirea unei seringi ca să provoace mișcarea intestinelor, iar după ce partea inferioară a coloanei mele a fost vindecată, nu mai am nevoie să recurg la mijloace artificiale.MN 49.2

Mănânc numai două mese și pot mânca numai vegetale sau cereale. Nu folosesc carne; nu mă pot întoarce la ea. Când mi-au fost puse pe masă roșii crescute în grădina mea, am încercat să le folosesc necoapte și drese cu puțină sare sau zahăr. Am constatat că mi se potrivesc foarte bine și din februarie trecut și până în iunie au constituit o bună parte din dieta mea. Le mănânc cu biscuiți, nu folosesc desert, ci doar plăcintă cu dovleac. Folosesc puțin lapte fiert în cafeaua simplă pe care o prepar în casă, dar resping smântâna și untul și accept cu strictețe o cantitate mică de hrană. Îmi e mereu puțin foame și niciodată nu știu ce înseamnă să ai o senzație neplăcută în stomac. Nu am gust rău în gură.MN 49.3

Toți care vin la masa mea sunt bineveniți, dar nu le pun carne. Cereale, vegetale și fructe proaspete și conservate constituie masa noastră. Acum avem portocale din belșug și multe lămâi. Acestea sunt singurele fructe potrivite pe care le putem avea în acest anotimp de iarnă. Mergem cam cinci mile în sat pentru a găsi aceste fructe pentru care plătim șase cenți. Ne place să culegem aceste fructe mari aurite din pom. Îmi plac mai mult lămâile din California decât portocalele. Reușesc să țin o cutie mare pentru folosul meu, dar sunt inferioare merelor pe care le găsim în America. În acest anotimp plătesc 1,75 dolari pentru o cutie de mere, care cântărește mai puțin de un bușel.MN 49.4

Am scris aceste lucruri pentru a vă da câteva idei despre felul în care trăim. Niciodată nu m-am bucurat de o sănătate mai bună ca acum și niciodată n-am scris mai mult. Mă trezesc la ora trei dimineața și nu dorm ziua. Uneori mă trezesc la ora unu, iar când mintea îmi este împovărată mă scol al ora douăsprezece ca să scriu chestiuni care-mi apasă sufletul. Laud pe Domnul din toată inima și din tot sufletul și cu glasul pentru mila cea mare pe care o are pentru mine.MN 49.5

M-am simțit mânată de Duhul Domnului să pun înaintea unora faptul că suferința și sănătatea lor precară a fost provocată de neluarea în seamă a luminii dată lor cu privire la reforma sănătății. Le-a fost arătat faptul că dieta lor cu carne despre care credeau că este esențială, nu era necesară, și că ei erau alcătuiți din ceea ce mâncau. Creierul, oasele, mușchii erau într-o stare nesănătoasă pentru că trăiau din carnea de animale. Sângele le era stricat datorită acestei diete nepotrivite. Carnea pe care o mâncau era bolnavă și tot organismul lor devenise încărcat și slab. Mai mult decât atât, le-am arătat că introducând în stomac mai multe feluri de hrană la o masă, își provocau boala pe care o atribuiau hranei pe care o mâncaseră. Le-am spus că vor avea un câștig mai mare dacă vor mânca numai două mese pe zi.MN 49.6

Se dă pe față o neglijență alarmantă cu privire la subiectul senzualismului inconștient. Este o obișnuință să se consume carnea animalelor. Familia omenească se găsește sub despotismul obiceiului și a educației greșite, a eredității și a obiceiurilor cultivate. Pofta domnește ca un rege peste minte și rațiune. Înclinații animalice sunt îngăduite să devină o putere stăpânitoare, și în măsura în care sunt călcate legile naturii, se vede boală și suferință fizică de orice fel, căci orice încălcare a legilor vieții fizice este o încălcare a legilor lui Dumnezeu.MN 50.1

Dacă pofta care ar trebui stăpânită și păzită cu strictețe este îngăduită să afecteze corpul, urmarea sigură va fi pedeapsa. Când legile naturii sunt călcate, mintea și sufletul slăbesc.MN 50.2

Creștinii ar trebui să privească încălcarea acestei legi, ca păcat împotriva lui Dumnezeu pentru care vor da socoteală în ziua judecății, când orice caz va veni înaintea Lui.MN 50.3

Lumea de astăzi este plină de durere, suferință și agonie. Dar este oare voia lui Dumnezeu să existe astfel de lucruri? Nu! Dumnezeu, creatorul corpurilor noastre a aranjat orice fibră, orice nerv, tendon și mușchi și s-a angajat să păstreze acest mecanism în ordine, dacă omul va coopera cu El și va refuza să acționeze contrar legilor care guvernează domeniul fizic.MN 50.4

Legea lui Dumnezeu este scrisă cu degetul Său pe orice nerv, pe orice mușchi, pe toate facultățile cu care l-a înzestrat pe om. Aceste daruri i-au fost date nu să abuzeze de ele, să fie corupte și degradate, ci să fie spre onoarea și slava Lui. Orice folosire greșită a unei părți din organismul nostru este o încălcare a legii pe care Dumnezeu a rânduit-o ca să ne guverneze în acest domeniu, și prin călcarea acestei legi, ființele umane se degradează; suferință și boli de tot felul, corpuri ruinate, degradare prematură, în cele din urmă moartea; acestea sunt urmările călcării legilor naturii.MN 50.5

Organismul viu este proprietatea lui Dumnezeu. El îi aparține Lui prin creație și prin mântuire, și prin folosirea greșită a oricăreia din puterile noastre, jefuim pe Dumnezeu de onoarea care I se cuvine.MN 50.6

Nevoia de obiceiuri sănătoase este o parte a evangheliei care trebuie să fie prezentată oamenilor, prin aceia care au Cuvântul vieții. Importanța sănătății corpului trebuie prezentată ca o cerință biblică.MN 50.7

“Vă îndemn dar fraților, scrie Pavel, să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu; aceasta este din partea voastră o jertfă duhovnicească. Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți prin înnoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută și desăvârșită. Prin harul care mi-a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine.: ci să aibă simțiri cumpătate despre sine potrivit cu măsura de credință pe care a împărțit-o Dumnezeu fiecăruia. Căci după cum într-un trup avem mai multe mădulare, și mădularele n-au toate aceeași slujbă, tot așa și noi care suntem mulți, alcătuim un singur trup în Hristos, dar fiecare în parte suntem mădulare unii altora”.MN 50.8

Aceasta este predica ce trebuie prezentată oamenilor. Chestiunea reformei sănătății nu este prezentată așa cum ar trebui și așa cum va fi. O dietă simplă și absența totală a drogurilor, lăsând natura liberă să-și recupereze energiile risipite ale corpului, vor face ca sanatoriile noastre să fie mult mai eficiente în refacerea sănătății bolnavului. Energiile intelectuale și morale ale creștinilor trebuie să fie trezite. Mult mai puțini bani și timp ar trebui cheltuite pentru masă și mai mult pentru înaintarea lucrării misionare în țara noastră. Cei care gătesc nu trebuie uitați și ar trebui să se economisească cât mai mult posibil, căci și ei au suflete de mântuit. Ei ar trebui scutiți de nenumărate preparate pentru desert.MN 51.1

Fiecare pastor care predică Evanghelia oamenilor, ar trebui să studieze legile sănătății fizice. El ar trebui să țină seama cu grijă ce efect are mâncarea și băutura asupra sănătății sufletului. Prin învățătură și prin exemplu, printr-o viață de ascultare de legile naturii, el poate prezenta adevărul în mod pozitiv. Învățătorii și lucrătorii din sanatoriile noastre, ar trebui nu numai să predice, ci și să practice abstinența de la hrana care stimulează poftele cărnii și care se războiesc cu sufletul.MN 51.2

“Voi nu sunteți ai voștri, căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și în spiritul vostru care sunt ale lui Dumnezeu”. Aproape toți din familia omenească mănâncă mai mult decât cere organismul. Acest exces se degradează și devine o masă putredă. Greutăți de respirație, boli de rinichi, dureri de cap și tulburări de inimă, sunt urmarea mâncării fără măsură, ba chiar și așa numiții reformatori ai sănătății au nevoie să se reformeze în acest aspect. Când bărbații și femeile nu se mai lasă în voia poftei prin mâncarea peste măsură de hrană de o calitate îndoielnică, când își vor trata stomacul cu respectul pe care-l merită, când îl vor ușura de jumătate sau de două treimi din masa pe care o cere digestia, când natura va fi mai respectată decât gustul și apetitul pervertit, atunci se va vedea o schimbare în bine a sănătății și a moralei.MN 51.3

Când în stomac este introdusă mai multă hrană, chiar din cea simplă, mai mult decât cere organismul, acest surplus devine o povară. Organismul face eforturi disperate pentru a o rezolva, și această lucrare în plus produce un simțământ de oboseală și de greutate. Unii care se supraalimentează mereu, numesc acest simțământ foame, dar ea este provocată de starea de supramuncă a organelor digestive.MN 51.4

La prea multe mese atunci când stomacul și-a primit tot ce este necesar pentru a-și face lucrarea de hrănire a organismului, este pusă pe masă o altă serie care constă din prăjituri, budinci și sosuri foarte condimentate. Societatea a căutat multe invenții și a hotărât ca hrana să fie așezată pe masă în diferite serii. Neștiind ce urmează, se mănâncă din destul o hrană care nu totdeauna este potrivită. Apoi se aduce ultima serie. Aceasta poate fi alcătuit din feluri de mâncare care dacă ar fi fost cunoscute de la început ar fi contribuit la bucuria de a o consuma. Mulți care deși au mâncat deja destul, vor depăși limita și vor mânca desertul ispititor care se dovedește însă, că nu este bun pentru ei.MN 52.1

Obiceiul de a așeza pe mese mai multe feluri de mâncare, mai bine n-ar fi fost inventat. Puneți pe masă de la început tot ce s-a pregătit pentru ocazia aceea și lăsați ca fiecare să mănânce ceea ce este sănătos pentru el. Fiecare să aibă ocazia să-și aleagă meniul. Dacă ceea ce a fost pregătit ca desert este adăugat dinainte, aceasta ar fi o binecuvântare. Un alt obicei care a fost introdus, este ca toți să-și păstreze locul la masă până ce a terminat și ultimul. Dar acest obicei face din mâncare o povară pentru cei care nu mai mănâncă atunci când își simt stomacul plin. Reformatorii sănătății nu trebuie să țină cont de aceste invenții ale modei. Dacă vă găsiți acolo unde cei care mănâncă mai mult golesc alte farfurii, este bine să călcați regulile omenești și să vă retrageți de la masă.MN 52.2

A mânca doar pentru a face pe plac poftei, este o încălcare a legilor naturii. Adesea această necumpătare este simțită deodată sub forma durerii de cap, a indigestiei și a unor colici. Asupra stomacului a fost pusă o greutate pe care nu o poate suporta și apare simțământul de apăsare. Capul este confuz, iar stomacul se răscoală, dar acestea nu sunt totdeauna urmările supraalimentării. În unele cazuri se blochează stomacul. Nu se simte nici o durere, dar organele digestive își pierd forța vitală, iar temelia organismului omenesc este treptat subminată, iar viața devine neplăcută.MN 52.3

Prin îngăduirea unor obiceiuri rele în mâncare și băutură, mii și mii își ruinează sănătatea, și nu numai sănătatea este ruinată, ci și moralul este afectat deoarece sângele bolnav curge prin venele lor.MN 52.4

Am de făcut o sugestie acelora care au curaj moral și destulă stăpânire de sine să o încerce. Dacă faceți o lucrare sedentară, faceți exerciții zilnice și la fiecare masă mâncați doar două sau trei feluri de hrană simplă luând din ele nu mai mult decât cere foamea. Hotărâți-vă în mintea voastră că aceasta este toată hrana pe care o veți da stomacului. Urmați-vă hotărârea cu perseverență câteva zile, ca să mâncați mai puțin decât aveți în farfurie. Observați cum acționează. Bărbații puternici, cu inimă care sunt angajați în lucrarea fizică activă pot mânca hrana pe care cei cu obiceiuri sedentare nu o pot mânca fără să-și afecteze sănătatea. Cei care sunt angajați în activități fizice nu sunt obligați să fie atenți la cantitatea și calitatea hranei. Dar chiar și acești oameni ar trebui să aibă o sănătate mai bună prin practicarea unei stăpâniri de sine în ceea ce privește mâncarea și băutura, dar stomacul unuia nu poate fi făcut măsură pentru dieta altuia.MN 52.5

Este datoria pozitivă a medicilor să educe, să educe, să educe prin scris și prin glas pe toți care au răspunderea pregătirii pentru masă. Învățați-i să-și înfrâneze dorințele ambițioase de a așeza înaintea familiei și a vizitatorilor multe mâncăruri ispititoare. Ar fi mai bine să se mănânce numai unul sau două feluri de mâncare la fiecare masă decât să se supraîncarce stomacul cu mai multe feluri.MN 53.1

În lumea aceasta sunt multe feluri de necumpătare. Supraalimentarea este necumpătare tot la fel cum este băutura de alcool. Mâncarea peste măsură încarcă organismul producând o poftă morbidă care înrobește pe bărbați și pe femei. Trebuie să se dea atenție stomacului. Nu trebuie ținut continuu în activitate. Dați acestui organ atât de mult folosit și atât de mult abuzat, pace liniște și odihnă. După ce-și face lucrarea pentru o masă nu-l împovărați cu mai multă lucrare înainte să aibă ocazia să se odihnească și să-și asigure o cantitate suficientă de suc gastric. Cel puțin cinci ore ar trebui să treacă între mese și totdeauna țineți minte că dacă veți încerca, veți constata că două mese pe zi sunt mai bune decât trei.MN 53.2

Păcatul lumii din vremea lui Noe a fost necumpătarea, iar azi acest păcat afișat prin necumpătare în mâncare și băutură este atât de răspândit încât Dumnezeu nu-l va mai tolera. Prin mâncare și prin băutură ne susținem viața și dacă sunt păstrate în limita cumpătării, ele nu sunt dăunătoare, ci o binecuvântare. Dar când mâncarea și băutura sunt duse la exces, ele se înscriu pe lista necumpătării. Când omul duce la exces ceea ce este normal, atunci toată ființa suferă urmările călcării legilor pe care Domnul le-a stabilit.MN 53.3

Necumpătarea în mâncare și în băutură este în creștere. Mesele sunt încărcate cu toate felurile de hrană cu care să fie satisfăcut apetitul epicurean. Suferința este totdeauna urmarea unei astfel de procedări. Puterile vitale ale organismului nu pot rezista poverilor puse asupra lui și în cele din urmă se prăbușesc.MN 53.4

Dumnezeu este mult dezonorat prin felul în care oamenii își tratează organele și nu va face minuni pentru a contracara o călcare perversă a legilor sănătății. Domnul Isus a răscumpărat pe om plătind pentru el prețul infinit al vieții Sale. Omul ar trebui să se aprecieze cu prețul care a fost plătit pentru el. Când i se apreciază valoarea, nu va abuza conștient de nici una din facultățile sale fizice sau mintale. Este o insultă adusă Dumnezeului cerurilor ca omul să abuzeze de puterile sale prețioase așezându-se sub stăpânirea puterilor satanice și abrutizându-se prin îngăduirea a ceea ce este ruinător pentru sănătate, evlavie și spiritualitate. “Nu știți că voi sunteți templul lui Dumnezeu și că Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi? Dacă cineva nimicește templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu, căci templul lui Dumnezeu este sfânt și așa sunteți voi “.MN 53.5

Când oamenii își educă apetitul ca să dorească, carnea de animale moarte și să-i placă vinul și băuturile tari, ei devin un trup al necurăției. O, cât de puțin este onorat Dumnezeu în ei, cât de puțin este El adus în gândurile lor. Lăcomia în mâncare și băuturile tari degradează ființele care sunt proprietatea Sa pentru că a dat pe singurul Său Fiu pentru mântuirea lor. Priviți acea petrecere a judecătorilor, a avocaților și a pastorilor care pretind că sunt slujitorii lui Dumnezeu și conlucrători cu Isus Hristos, uniți la festivitatea comitetelor. Prin îngăduința poftelor pervertite s-au transformat într-o ceată de sporovăitori nebuni și fără judecată, și aceștia sunt oamenii pentru care a murit Hristos ca să-i facă în stare să aibă o viață utilă și să poarte jugul lui Hristos ca să-și arate credincioșia față de Dumnezeu.MN 53.6

Satana este nimicitorul, iar Dumnezeu este restauratorul. El ne cheamă să conlucrăm cu El, făcând tot ce putem prin învățătură și prin exemplu pentru a restatornici chipul moral al lui Dumnezeu în om. Este datoria noastră în lucrarea de a ajuta pe semenii noștri să rămână în libertatea dată lor de Dumnezeu, bărbați stăpâni pe ei, vase de cinste. Ne putem dovedi a fi o mare valoare în calitate de lucrători cu Dumnezeu prin înălțarea standardului cumpătării, încercând să ridicăm pe frații noștri din degradare, astfel încât Hristos să nu fi murit în zadar pentru ei. În felul acesta ne arătăm nobilitatea ca fii ai lui Dumnezeu și împreună moștenitori cu Isus Hristos, dovedindu-ne în felul acesta pregătirea pentru moștenirea nemuritoare pe care Hristos s-a dus s-o pregătească. Putem să facem toate acestea dacă ne supunem stăpânirii lui Dumnezeu.MN 54.1

O, o cât de repede se grăbește lumea în nebunia ei ca să grăbească ziua judecății. “Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe aidoma se va întâmpla și la venirea Fiului Omului”. În fiecare zi omul își făurește propriul lui destin. În fiecare zi raportul lui este trecut de Veghetorul ceresc în cărțile din ceruri. Va veni timpul când fiecare se va întâlni cu istoria vieții sale. Dar cât din banii pe care i-a dat Dumnezeu omului, bani care ar fi trebuit să fie folosiți pentru a restatornici chipul deformat al lui Isus, sunt folosiți pentru a alimenta apetitul și ambiția, pentru a pregăti festivaluri extravagante și pentru a clădi și mobila casele cele mari.MN 54.2

Un suflet mântuit pentru Isus Hristos este de o mai mare valoare decât lumea întreagă. Cât de mult ar fi onorat Dumnezeu dacă ar vedea că puterile fizice, morale și mintale ale bărbaților și femeilor ar fi ferite de orice poftă nenaturală, de orice practică păcătoasă, de orice fel de necumpătare, de fumat, de băutură sau de lăcomie. Bărbații și femeile să asculte de lucrarea lui Dumnezeu și vor aduce cerul foarte aproape de pământ.MN 54.3

Sunt profund mișcată de starea de lucruri existentă. Astăzi este ca în zilele lui Noe. “Atunci ei mâncau și beau, sădeau și clădeau cu un entuziasm care îi înflăcăra. Acest lucru i-a făcut intens de activi să urmeze imaginația rea a inimilor lor și aceasta conta. În țară era violență. Ce vedem acum în anul 1896? (Dar în anul 2006?) Oamenii lucrează în același fel ca și în zilele lui Noe, uitând pe Dumnezeu și educându-se în obiceiuri și practici care strică sufletul și trupul. Vedem calamități grozave venind peste lumea noastră din cauza nelegiuirii. Mii sunt uciși de inundații, de tornade teribile și de cutremure. Vasele care călătoresc peste adâncuri pier în furia valurilor și în ciuda tuturor acestora oamenii continuă să acționeze împotriva lui Dumnezeu.MN 54.4

Fratele meu, este nevoie să se practice economia în toate direcțiile lucrării noastre. Este nevoie de rugăciune, de rugăciune sinceră, stăruitoare, din inimă. Trebuie să se practice temperanța în mâncare, băutură și în construcții. Este nevoie să educăm pe oameni în obiceiurile care le dă viață. Nu vă puneți încrederea în medicina medicamentoasă.MN 55.1

Dacă toate particulele ei ar fi îngropate în oceanul cel mare, eu aș spune amin! Medicii noștri nu lucrează după planul cel corect. Este nevoie de o reformă care să meargă mai adânc și să fie mai amănunțită. Consumarea de carne își face lucrarea, căci carnea este bolnavă. Nu va trece mult și nici laptele nu-l vom mai folosi. Pământul suspină și geme sub povara locuitorilor lui. Trebuie să luăm aminte la obiceiurile și la practicile noastre și să alungăm îngăduințele păcătoase și plăcute. Am primit lumină de la Dumnezeu cu privire la acest subiect și am încercat să transmit această lumină poporului din țara aceasta. Ți-aș putea scrie pagini peste pagini cu privire la aceasta; dar sunt atât de copleșită că abia de îndrăznesc să iau tocul în mână.MN 55.2

Vă spun frate și soră că trăim în starea laodiceană a bisericii. Dacă vreodată a fost nevoie ca cineva să cadă pe stâncă și să se zdrobească, atunci este poporul din California și toți din bisericile din America. Trebuie să ne trezim și să acționăm ca unul singur. Trebuie să fim stăruitori și vii. Grozăvii peste grozăvii urmează una după alta pentru distrugerea vieții omenești. Cu toate acestea, situațiile primesc puțină atenție. Lumea nu va fi avertizată, dar ziua Domnului vine pe neașteptate ca un hoț noaptea.MN 55.3

(semnat) Ellen G.White.

Consolidarea lucrării de publicații

Mâncarea de carne