Sanatoriul trebuie să fie la țară

Am primit multă îndrumare cu privire la locația sanatoriilor. Ele ar trebui așezate la câteva mile departe de orașele mari și ar trebui asigurat ” în legătură cu ele. Ar trebui cultivate fructe și vegetale iar pacienții ar trebui încurajați să lucreze acolo. Mulți dintre cei care suferă de boli pulmonare s-ar putea vindeca dacă ar trăi într-un climat unde ar putea sta afară în majoritatea timpului. Unii care au murit de tuberculoză ar mai fi trăit dacă ar fi respirat mai mult aer curat. Aerul proaspăt de afară este la fel vindecător ca și medicamentele și nu lasă urmări. Pentru cei tineri și puternici aglomerația orașului este uneori mai plăcută decât liniștea de la țară, dar cei bolnavi tânjesc după liniște.MN 261.1

Când mi-au fost prezentate aceste lucruri, și când mă gândesc cât se pierde prin trăirea unei vieți închise în casă, nu pot suporta gândul că sanatoriile noastre sunt situate acolo unde pacienții trebuie să suporte asprimea iernilor reci unde în lunile de iarnă ei trebuie să stea în casă majoritatea timpului, în camere încălzite cu cărbuni și cu aer viciat. Peste tot sunt iarna anumite lucruri care sunt dezavantajoase pentru bolnavi, dar unele locuri au mai puține inconveniente decât altele. Sunt localități unde pot fi văzuți pomi fructiferi tot timpul anului și unde este nevoie de puțin foc pentru încălzire. În sanatoriile înființate în aceste locuri pacienții pot avea avantajul aerului curat în toate anotimpurile anului. Când este nevoie de foc, dacă s-ar putea să fie locuri deschise unde pot fi folosite lemne de foc.MN 261.2

De ce medicii noștri nu înțeleg că pacienții ar trebui tratați afară din orașe? Și nu numai pacienții, ci și medicii și asistentul au nevoie de o atmosferă însorită și plăcută. Este surprinzător că în zone posomorâte, lucrătorii sunt descurajați și deprimați făcând pe necredincioși să creadă că religia îi face posomorâți? Să se vadă lumină, dragoste și cântare plăcută, în locul amărăciunii, și atunci ce schimbare s-ar vedea?MN 261.3