Capitolul 60 — Opoziție și conformism

Încercările depășite cu bine dezvoltă statornicia — În mijlocul opoziției, viața spirituală este întărită. Încercările suportate cu bine vor dezvolta statornicia caracterului și calități spirituale valoroase. Adesea, roadele desăvârșite ale credinței, umilința și iubirea se maturizează cel mai bine trecând prin furtuni și întunecime. — Christ's Object Lessons, 61 (1900).2MCP 555.1

Angajați în război — Bătăliile în care suntem angajați nu sunt niște simulări. Noi purtăm un război al cărui deznodământ are urmări veșnice. Ne confruntăm cu vrăjmași nevăzuți. Îngerii răi luptă pentru dominarea fiecărei ființe umane. — The Ministry of Healing, 128 (1905).2MCP 555.2

Opoziția și încercările nu sunt provocate de Hristos — Timpul în care trăim este un timp solemn. Dacă nu realizăm importanta lucrare necesară pentru sufletele noastre și pentru sufletele celorlalți, ne vom confrunta cu o pierdere infinită. Noi trebuie să fim transformați de harul lui Dumnezeu sau vom pierde cerul și, datorită influenței noastre, și alții îl vor pierde alături de noi.2MCP 555.3

Îngăduiți-mi să vă asigur că luptele și opoziția pe care suntem nevoiți să le îndurăm în împlinirea datoriei noastre, renunțarea la sine și sacrificiile care trebuie făcute pentru a rămâne loiali lui Hristos nu sunt provocate de El. Acestea nu ne sunt impuse în virtutea unei porunci arbitrare și inutile și nu se datorează unei vieți aspre, pe care Domnul ar pretinde să o trăim în serviciul Lui. Încercările vor rezulta o putere mai mare și vom câștiga mult mai mult decât dacă am fi refuzat să ascultăm de Hristos și am fi devenit slujitori ai lui Satana și sclavi ai păcatului. — Testimonies for the Church 4:557, 558 (1881).2MCP 555.4

Viața este o luptă — Această viață este o luptă, iar noi avem un dușman care nu adoarme niciodată și care urmărește fără încetare să ne distrugă mintea și să ne îndepărteze de Mântuitorul nostru, care și-a dat viața pentru noi. — Life Sketches of Ellen G. White, 291 (1915).2MCP 556.1

Pregătirea sufletului pentru pace — Domnul îngăduie opoziția pentru a pregăti sufletul nostru pentru pace. — The Great Controversy, 663 (1888).2MCP 556.2

Experiența religioasă dobândită numai prin luptă — Tinerii noștri trebuie să îndeplinească cu tenacitate și conștiinciozitate cerințele care le-au fost încredințate, iar aceasta va constitui o garanție a succesului lor viitor. Acei tineri care nu au avut niciodată succes în îndeplinirea datoriilor trecătoare ale vieții vor fi nepregătiți pentru a se angaja în îndeplinirea altor îndatoriri mai înalte. Experiența religioasă este dobândită numai prin luptă, prin suferirea dezamăgirilor, printr-o disciplină severă a sinelui și prin rugăciune stăruitoare. Calea spre cer trebuie urmată pas cu pas și fiecare pas înainte oferă puterile necesare următorului pas. — Counsels to Parents, Teachers, and Students, 100 (1913).2MCP 556.3

Fii fericit acum — Eu nu aștept să fiu fericită abia la capătul drumului; sunt fericită atâta timp cât merg înainte. Privesc spre Isus și nu iau în considerare faptul că trec prin încercări și suferințe. Locurile periculoase și grele sunt tocmai acelea în care El este mai mult ca oricând alături de noi, iar noi putem să comunicăm cu El, putem așeza asupra Purtătorului de poveri toate greutățile noastre și putem spune: “Iată, Doamne, eu nu mai pot continua să duc aceste poveri”. Apoi, El ne răspunde: “Jugul Meu este bun și sarcina Mea este ușoară”. (Matei 11, 30.) Credeți lucrul acesta? Eu l-am experimentat. Îl iubesc pe Isus; Îl iubesc. Văd în El un farmec neasemuit. Și doresc să-l laud în Împărăția lui Dumnezeu. — Life Sketches of Ellen G. White, 292 (1915).2MCP 556.4

Două principii antagoniste — Împărăția lui Dumnezeu nu vine în așa fel, încât să fie văzută de toți. Evanghelia harului lui Dumnezeu, cu spiritul ei de renunțare la sine, nu va putea fi niciodată în armonie cu spiritul lumii. Cele două principii sunt antagoniste. “Omul firesc nu primește lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie; și nici nu le poate înțelege, pentru că trebuie judecate duhovnicește”. (1 Corinteni 2, 14.) — The Desire of Ages, 509 (1898).2MCP 557.1

În privința principiilor, nu vă conformați obiceiurilor — Asemenea lui Israel, foarte adesea, creștinii cedează în fața influenței lumii și se conformează principiilor și obiceiurilor lor, cu scopul de a-și asigura prietenia celor necredincioși, dar, în final, se va dovedi că acești pretinși prieteni sunt cei mai periculoși dușmani.2MCP 557.2

Biblia ne învață în mod clar că nu poate exista nici o armonie între poporul lui Dumnezeu și lume. “Nu vă mirați, fraților, dacă vă urăște lumea.” (1 Ioan 3, 13.) Mântuitorul nostru spune: “Știți că pe Mine M-a urât înaintea voastră”. (Ioan 15, 18.) Satana lucrează prin intermediul unor oameni lipsiți de credință, deghizați în așa-ziși prieteni, pentru a atrage în păcat pe poporul lui Dumnezeu, astfel încât să-i poată îndepărta și despărți de El; iar când apărarea lor este anihilată, Satana îi va face pe agenții lui să se întoarcă împotriva lor și va căuta să-i distrugă cu desăvârșire. — Patriarchs and Prophets, 559 (1890).2MCP 557.3

Foc profan și foc sfânt — adevărul lui Dumnezeu nu a fost înălțat în viața celor din poporul Său, deoarece ei nu l-au aplicat în experiența lor personală. Ei se conformează obiceiurilor lumii și depind de ea pentru a-și exercita influența. Ei îngăduie lumii să-i modeleze și, în locul unui foc sfânt, aduc în lucrarea lor un foc profan, pentru a corespunde standardelor lumești.2MCP 557.4

Asemenea eforturi de a imita obiceiurile lumești nu trebuie să existe. Acesta nu este un foc sfânt, ci unul profan. Pâinea vieții nu trebuie doar admirată, ci și consumată. Acea pâine care vine din cer va conferi viață sufletului. Aluatul este cel ce absoarbe toate trăsăturile caracterului, le înglobează și le unește cu caracterul lui Hristos și modelează tendințele cultivate și moștenite, transformându-le după chipul caracterului divin. — Manuscript 96, 1898.2MCP 557.5

Hristos și conformismul — Cât de minunată este lucrarea harului asupra inimii omenești! El conferă putere minții și înțelepciunea de a folosi talanții binecuvântărilor materiale nu în scopul satisfacțiilor egoiste, ci pentru înaintarea lucrării misionare, prin renunțarea la sine. Domnul Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a fost un misionar în lumea noastră. El spune: “Cel ce dorește să Mă urmeze, să se lepede de sine”. Nu puteți să-l iubiți pe Hristos și, în același timp, să copiați modele lumii sau să vă bucurați de societatea lumească. — Letter 238, 1907.2MCP 558.1

Conformismul coboară standardele — Conformismul față de obiceiurile lumești transformă biserica după chipul lumii, dar nu va transforma niciodată lumea după chipul lui Hristos. Familiarizarea cu păcatul va face, în mod inevitabil, ca acesta să pară mai puțin respingător. Cel care alege să se asocieze cu slujitorii lui Satana va înceta în scurt timp să se mai teamă de stăpânul lor. Dacă, pe calea datoriei, ajungem în încercări, așa cum s-a întâmplat cu Daniel la curtea regală, putem fi siguri că Dumnezeu ne va proteja; dar dacă ne așezăm în mod deliberat pe terenul ispitei, mai devreme sau mai târziu, vom cădea. — The Great Controversy, 509 (1888).2MCP 558.2

Conformismul pervertește treptat principiile corecte — Ceea ce face ca poporul nostru să-și piardă puterea de a influența spre bine este tocmai conformismul cu lumea. Pervertirea principiilor nu se produce dintr-o dată. Îngerul Domnului mi-a prezentat acest fapt prin intermediul simbolurilor. Părea că un hoț se strecura tot mai aproape și tot mai aproape și treptat, dar sigur, răpește identitatea lucrării lui Dumnezeu, prin influențarea fraților noștri spre conformarea cu procedeele lumești.2MCP 558.3

Mintea omului a luat locul care Îi aparține în mod legitim lui Dumnezeu. Indiferent de poziția pe care o poate deține un om, oricât de înaltă ar fi această poziție, el trebuie să acționeze ca și când Hristos S-ar afla în locul lui. El trebuie să fie asemenea lui Hristos în vorbire și caracter în fiecare situație critică a lucrării pe care o îndeplinește. — Manuscript 96, 1902.2MCP 558.4

Unitate, dar nu cu prețul conformismului — Unii dintre aceia care pretind că sunt loiali Legii lui Dumnezeu s-au îndepărtat de credință și au umilit amarnic poporul Lui, reprezentându-l ca pe un popor lumesc. Dumnezeu a văzut și a notat lucrul acesta. A sosit timpul în care trebuie să ocupăm, cu orice preț, poziția pe care Dumnezeu ne-a încredințat-o.2MCP 559.1

Acum este timpul în care adventiștii de ziua a șaptea sunt chemați să se evidențieze ca un popor aparte și diferit, un popor nominalizat de către Dumnezeu ca fiind al Său. Până când ei nu vor împlini lucrul acesta, El nu-I va putea glorifica. Adevărul și eroarea nu pot realiza un parteneriat. Să ne așezăm chiar acum în locul în care Dumnezeu a declarat că trebuie să ne aflăm.... Noi trebuie să luptăm pentru unitate, dar nu o unitate bazată pe nivelurile scăzute ale conformismului cu procedeele și practicile lumești și ale unirii cu bisericile populare. — Letter 113, 1903.2MCP 559.2

O linie de demarcație — În Biserica Adventistă de Ziua a șaptea, este necesară o lucrare de reformă profundă și cuprinzătoare. Lumii nu trebuie să i se îngăduie să corupă principiile poporului păzitor al poruncilor lui Dumnezeu. Credincioșii sunt chemați să exercite o influență care să fie o mărturie a puterii principiilor cerești. Cei care se unesc cu biserica trebuie să dea dovadă de o schimbare a vechilor lor principii de viață. Dacă acest lucru nu a fost realizat, dacă linia de demarcație dintre biserică și lume nu este menținută cu atenție, în cele din urmă, se produce asemănarea cu lumea.2MCP 559.3

Solia prezentă pentru biserica și instituțiile noastre este: “Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape”. (Matei 3, 2.) Dacă sunt cultivate atributele caracterului lui Dumnezeu, vor deveni o putere în viețile celor ce alcătuiesc poporul lui Dumnezeu. — Manuscript 78, 1905.2MCP 559.4

Obiceiurile sunt în opoziție cu natura organismului uman — Civilizația noastră artificială încurajează rele care distrug principiile solide. Obiceiurile și moda sunt în opoziție cu natura organismului omenesc.2MCP 559.5

Practicile pe care oamenii le adoră și plăcerile pe care le cultivă slăbesc încetul cu încetul atât puterile fizice, cât și pe cele mintale și așează asupra rasei umane o povară insuportabilă. Necumpătarea și crima, boala și nelegiuirea se răspândesc pretutindeni. — The Ministry of Healing, 125, 126 (1905).2MCP 560.1

Când nu sunt încălcate principiile, respectați obiceiurile — Când practicile oamenilor nu se află în contradicție cu Legea lui Dumnezeu, puteți să vă conformați. Dacă lucrătorii nu reușesc să înțeleagă și să respecte obiceiurile oamenilor, nu numai că își vor îngreuia lucrarea, dar vor așeza obstacole serioase în calea celor pentru care lucrează și îi vor împiedica în acceptarea adevărului. — The Review and Herald, 6 aprilie, 1911.2MCP 560.2

Avertizez poporul nostru să se comporte în mod atent și înțelept înaintea lui Dumnezeu. În măsura în care obiceiurile în îmbrăcăminte sunt în conformitate cu principiile sănătății, respectați-le. Surorile noastre să se îmbrace simplu, așa cum se îmbracă majoritatea, iar îmbrăcămintea să fie confecționată din material de bună calitate, rezistent și potrivit timpului, dar să nu îngăduie ca problema hainelor să le ocupe mintea în totalitate. Aspectul îmbrăcămintei să fie modest și să exprime decență și seriozitate. Oferiți lumii o ilustrare vie cu privire la podoaba lăuntrică a harului lui Dumnezeu. — Manuscript 167, 1897. (Child Guidance, 414).2MCP 560.3

Diferiți de obiceiurile lumești — După cum Dumnezeu și-a făcut cunoscută voința Sa față de captivii evrei, a căror viață era foarte diferită de obiceiurile și practicile lumii care zăcea în nelegiuire, tot astfel Domnul le va trimite lumina cerească tuturor celor ce doresc să respecte un “așa zice Domnul”. Aceștia sunt cei cărora le va descoperi în mod explicit voia Lui. Cei a căror gândire este eliberată de ideile lumești și a căror conduită este lipsită de vanitate, de mândrie, de plăcerea de a epata și de a se evidenția; cei care se disting ca popor al lui Dumnezeu și sunt zeloși în realizarea de fapte bune — aceștia sunt cei cărora El le va dezvălui înțelesul și semnificațiile Cuvântului Lui. — Letter 60, 1898. (Counsels to Writers and Editors, 101, 102).2MCP 560.4

Motive pentru nonconformism (un mesaj adresat credincioșilor) — De ce suntem noi, cei care ne numim creștini, atât de asemănători lumii și atât de amestecați cu lumea, încât pierdem din vedere veșnicia, Îl pierdem din vedere pe Isus Hristos și Îl pierdem din vedere pe Tatăl? De ce, vă întreb, există atât de multe familii lipsite de Duhul lui Dumnezeu? De ce există atât de multe familii care reprezintă atât de puțin din viața și iubirea lui Isus Hristos și atât de puțin din asemănarea cu El? Motivul este acela că nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Dacă L-ar cunoaște pe Dumnezeu și dacă ar privi țintă spre El, prin credința în Isus Hristos, care a venit în lumea noastră ca să-și dea viața pentru om, atunci ar descoperi în persoana Fiului lui Dumnezeu un farmec inegalabil care, în timp ce este privit, i-ar transforma, făcându-i asemenea Lui. Acum, înțelegeți ce anume este greșit în conformarea cu lumea? — Manuscript 12, 1894.2MCP 560.5

Aplicarea adevăratelor principii în toate domeniile vieții — Conformismul cu lumea poate fi prevenit cu ajutorul adevărului, prin hrănirea din Cuvântul lui Dumnezeu, prin aplicarea principiilor lui în toate domeniile acestei vieți și prin împlinirea lui în formarea caracterului personal. Prin cuvintele apostolului Ioan, Domnul Hristos ne avertizează “să nu iubim lumea, nici lucrurile care sunt în lume. Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el”. (1 Ioan 2, 15.) Acest limbaj este simplu, dar constituie întocmai etalonul cu care Dumnezeu va evalua caracterul fiecărui om. — Manuscript 37, 1896.2MCP 561.1