Cultivați gustul pentru lucrurile spirituale

Unica siguranță pentru tineri constă în veghere continuă și rugăciune umilă. Ei nu trebuie să se amăgească cu gândul că pot fi creștini și fără aceste lucruri. Satana își învăluie ispitele și planurile sale într-o mantie de lumină, ca atunci când s-a apropiat de Domnul Hristos în pustie. La înfățișare, era ca unul din îngerii cerești. Vrăjmașul sufletelor noastre se va apropia de noi ca un oaspete ceresc și de aceea apostolul recomandă seriozitatea și vegherea ca fiind unica noastră siguranță. Tinerii care își îngăduie nepăsarea și ușurătatea și care neglijează datoriile creștinești, cad mereu sub ispita vrăjmașului în loc să biruie așa cum a biruit Domnul Hristos.^{273Testimonies for the Church 3:374.}SB 185.1

Mulți susțin că sunt de partea Domnului, însă ei nu sunt; faptele lor sunt de partea lui Satana. Prin ce mijloace hotărâm noi de partea cui suntem? Cine deține inima? Cui aparțin gândurile noastre? Despre ce ne place să vorbim? Pentru cine avem noi cele mai calde simțăminte și cui ne consacram puterile? Dacă suntem de partea Domnului, gândurile noastre vor fi cu El și cele mai dragi gânduri vor fi pentru El. Nu vom fi prieteni cu lumea; noi am consacrat tot ce avem și suntem ai Lui. Noi tânjim să avem chipul Lui, să respirăm spiritul Lui, să facem voia Lui și să-i fim pe plac în toate lucrurile.SB 185.2

Adevărata educație constă în a ne folosi toate facultățile pentru a obține cele mai bune rezultate. De ce oare religia ocupă atât de puțin din atenția noastră, în timp ce lumea are putere asupra creierului, oaselor și mușchilor? Din cauză că întreaga forță a ființei noastre este aplecată într-o direcție greșită. Noi ne-am învățat să ne angajăm cu seriozitate și putere în treburile lumești, până ce mintea face cu ușurință această întorsătură. Acesta este motivul pentru care creștinii socotesc că viața religioasă este atât de grea, iar viața lumească atât de ușoară. Facultățile au fost cultivate astfel încât să-și exercite puterea în acea direcție. În viața religioasă, a existat un consimțământ pentru adevărurile din Cuvântul lui Dumnezeu, însă nu o ilustrare practică a acestora în viață.SB 185.3

Cultivarea gândurilor religioase și a simțămintelor devoționale nu este introdusă în educație. Acestea ar trebui să influențeze și să ne controleze întreaga ființă. Lipsește obiceiul de a face bine. Sunt fapte spasmodice în condiții favorabile, însă a gândi în mod natural și cu dragă inimă la lucrurile divine nu constituie principiul călăuzitor al minții.SB 185.4

Mintea trebuie educată și disciplinată să iubească curăția. Trebuie încurajată dragostea pentru lucrurile spirituale; da, trebuie încurajată, dacă vreți să creșteți în har și în cunoașterea adevărului. Dorințele după bunătate și adevărata evlavie sunt bune atâta timp cât ne pun în mișcare; însă dacă vă opriți aici, ele nu valorează nimic. Planurile bune sunt bune, însă, ele se vor dovedi fără nici o valoare, dacă nu sunt aduse la îndeplinire cu hotărâre. Mulți vor fi pierduți în timp ce ei nădăjduiesc și doresc să fie creștini; însă ei nu depun eforturi serioase, de acea vor fi cântăriți și găsiți prea ușori. Voința trebuie exercitată în direcția cea bună. Vreau să fiu creștin cu toată inima. Vreau să cunosc lungimea și lărgimea, înălțimea și adâncimea iubirii desăvârșite. Ascultați cuvintele lui Isus: “Ferice de cei flămânzi și însetați după neprihănire, căci ei vor fi săturați”! (Matei 5, 6.) Domnul Hristos S-a îngrijit suficient pentru a satisface sufletul care flămânzește și însetează după neprihănire.^{274Testimonies for the Church 2:262-266.}SB 185.5