Capitolul 56 — Relațiile eu cei ce nu împărtășesc convingerile noastre

Se pune întrebarea: Să nu avem nici un fel de legătură cu lumea? Cuvântul Domnului trebuie să fie călăuza noastră. Orice legătură cu cei necredincioși, care ar duce la identificarea noastră cu ei, este interzisă de Cuvânt. Noi trebuie să ieșim din mijlocul lor, să ne separăm de ei. În nici un caz nu trebuie să ne unim cu ei în planurile lor de lucru. Dar nici nu trebuie să trăim o viață de pustnic. Trebuie să facem celor din lume tot binele cu putință.SB 312.1

Domnul Hristos ne-a dat un exemplu în această privință. Când a fost invitat să mănânce împreună cu vameșii și păcătoșii, El nu a refuzat; căci nu exista o altă cale prin care ar fi putut ajunge și la această clasă de oameni. Însă cu fiecare ocazie, El aducea în discuție subiecte de interes veșnic pentru mintea lor. Și ne îndeamnă și pe noi: “Tot așa să strălucească și lumina voastră înaintea oamenilor, pentru ca ei, văzând faptele voastre bune, să preamărească pe Tatăl vostru care este în ceruri”. (Matei 5, 16.)^{557Gospel Workers, 394.}SB 312.2

Societatea celor necredincioși nu ne va face nici un rău, dacă noi ne amestecăm cu ei cu scopul de a-i pune în legătură cu Dumnezeu și suntem puternici din punct de vedere spiritual pentru a ne împotrivi influenței lor.SB 312.3

Domnul Hristos a venit în lume pentru a o mântui, pentru a-l lega pe omul căzut cu Dumnezeul Cel infinit. Urmașii Domnului Hristos trebuie să fie canale de lumină. Fiind în legătură cu Dumnezeu, ei trebuie să transmită celor aflați în întuneric și rătăcire binecuvântările pe care le primesc din ceruri. Enoh nu s-a mânjit de nelegiuirile care existau în zilele sale. De ce ne-am mânji noi? Însă putem, ca și Mântuitorul nostru, să arătăm milă față de omenirea în suferință, pentru cei nenorociți și să luăm seama la nevoile celor sărmani, în necazuri și deznădejde.^{558Testimonies for the Church 5:113.}SB 312.4

Mă rog ca frații mei să-și poată da seama că solia îngerului al treilea înseamnă mult pentru noi și că păzirea adevăratului Sabat trebuie să fie semnul care să facă distincție între cei care îi slujesc Iui Dumnezeu și cei care nu Îi slujesc. Fie ca cei care au ajuns somnolenți și indiferenți să se trezească.SB 312.5

Suntem chemați să fim sfinți și trebuie să evităm cu atenție să nu dăm impresia că este de puțină importanță dacă noi reprezentăm trăsăturile specifice ale credinței noastre sau nu le reprezentăm. Asupra noastră zace solemna obligație de a lua o poziție mai hotărâtă de partea adevărului și a dreptății decât am luat în trecut. Linia de demarcație dintre cei care țin poruncile Iui Dumnezeu și cei care nu le țin trebuie să se vadă cu toată claritatea. Noi trebuie să dăm cinste lui Dumnezeu în mod conștient, folosind cu sârguință toate mijloacele posibile pentru a menține legământul pe care l-am făcut cu El, ca să putem primi binecuvântările Sale, binecuvântări atât de importante pentru oamenii care sunt atât de crunt încercați.SB 312.6

A da impresia că religia și credința noastră nu constituie o putere dominantă în viețile noastre înseamnă o mare dezonoare la adresa lui Dumnezeu. În acest fel noi, ne îndepărtăm de poruncile Sale, care sunt viața noastră, și tăgăduim că El este Dumnezeul nostru și că noi suntem poporul Său.^{559Testimonies for the Church 7:108.}SB 313.1