Viitorul

Cu ocazia schimbării la față, Isus a fost proslăvit de Tatăl Său. Îl auzim spunând: „Acum, Fiul omului este proslăvit, iar Dumnezeu este proslăvit în El”. Astfel, înainte de a fi trădat și răstignit, El a fost întărit pentru cele din urmă suferințe teribile. Pe măsură ce aceia care sunt mădularele trupului lui Hristos se apropie de momentul ultimei lor lupte, „timpul strâmtorării lui Iacov”, ei vor crește în Hristos și vor deveni părtași tot mai mult ai spiritului Său. Pe măsură ce solia îngerului al treilea crește și devine o mare strigare și pe măsură ce o mare putere și slavă însoțesc încheierea lucrării, poporul credincios al lui Dumnezeu va fi părtaș la această slavă. Ploaia Târzie este cea care îi înviorează și îi întărește, pentru a trece prin timpul de strâmtorare. Fețele lor vor străluci de slava luminii care îl însoțește pe cel de-al treilea înger.1M 353.3

Am văzut că Dumnezeu Își va ocroti în mod minunat poporul prin timpul de strâmtorare. Așa cum Isus Și-a revărsat sufletul în agonie în grădină, și ei vor striga implorând în agonie zi și noapte, pentru eliberare. Se va da decretul care le va cere să nesocotească Sabatul poruncii a patra și să respecte ziua întâi a săptămânii, altfel, își vor pierde viața. Dar ei nu vor ceda și nu vor călca în picioare Sabatul Domnului, pentru a onora o zi instituită de papalitate. Oștirea lui Satana și oamenii nelegiuiți îi vor împresura și vor tresălta de satisfacție, pentru că se va părea că nu mai există nicio cale de scăpare pentru ei. Dar chiar când vor fi în culmea orgiilor și a triumfului, se vor auzi, una după alta, bubuiturile celui mai puternic tunet. Cerul se întunecă și ei sunt luminați doar de lumina înflăcărată și de slava teribilă a cerului, în timp ce se aude glasul lui Dumnezeu vorbind din locuința Lui cea sfântă.1M 354.1

Temeliile pământului se cutremură; clădiri se clatină și se prăbușesc cu un zgomot îngrozitor. Marea fierbe ca un cazan și întregul pământ este într-o zguduire teribilă. Robia celor neprihăniți ia sfârșit și, cu șoapte dulci și solemne, ei își spun unul altuia: „Suntem eliberați și salvați. Acesta este glasul lui Dumnezeu”. Cu respect sfânt, ei ascultă cuvintele rostite de acel glas. Cei nelegiuiți aud și ei, dar nu înțeleg cuvintele rostite de glasul lui Dumnezeu. Ei sunt îngroziți și tremură, în timp ce sfinții se bucură. Satana și îngerii lui, împreună cu cei nelegiuiți, care tresăltaseră de satisfacție că poporul lui Dumnezeu ajunsese în puterea lor și că puteau să-l nimicească de pe pământ, sunt martori la slava acordată celor care au onorat Legea cea sfântă a lui Dumnezeu. Ei privesc cum fețele celor neprihăniți se luminează și reflectă chipul lui Isus. Cei care erau atât de dornici să-i distrugă pe sfinți nu pot să suporte slava celor eliberați și cad la pământ ca morți. Satana și îngerii răi fug din prezența sfinților glorificați. Puterea de a-i chinui le-a fost luată pentru totdeauna.1M 354.2