Numărul 11—Mărturie Pentru Biserică

Reforma în îmbrăcăminte

(Vezi Anexa)1M 456.1

Stimați frați și surori, motivul pentru care vă atrag atenția din nou cu privire la îmbrăcăminte este acela că unii nu par să fi înțeles ce am scris mai înainte și se fac eforturi, poate că din partea acelora care nu vor să creadă ce am scris, ca să creeze confuzie în bisericile noastre cu privire la acest subiect important. Mi-au fost adresate multe scrisori în care se menționau anumite dificultăți, scrisori la care nu am avut timp să răspund; iar acum, ca să răspund numeroaselor întrebări, dau declarația care urmează, prin care sper să fie lămurit, o dată pentru totdeauna, acest subiect, cel puțin în ceea ce privește mărturiile mele.1M 456.2

Unii susțin că ceea ce am scris în Mărturia pentru biserică nr. 10 nu este în armonie cu mărturia pe care am dat-o în lucrarea intitulată How to Live (Cum să trăim). Acestea au fost scrise din aceeași perspectivă, astfel că nu pot fi două puncte de vedere diferite, în contradicție unul cu celălalt, așa cum ar putea crede unii; dacă există vreo deosebire, aceasta constă doar în forma exprimării. În Mărturia pentru biserică nr. 10 am afirmat următoarele:1M 456.3

„Nu ar trebui să li se dea celor necredincioși nicio ocazie de a aduce reproșuri credinței noastre. Noi suntem considerați ciudați, cu totul aparte, și nu ar trebui să ne purtăm în așa fel, încât să-i determinăm pe cei necredincioși să ne creadă și mai ciudați și mai diferiți decât ne-o cere credința noastră.1M 456.4

Unii dintre cei care cred adevărul ar putea gândi că ar fi mai sănătos ca surorile să adopte costumul american, dar, dacă această modă în îmbrăcăminte ne-ar afecta influența pe care o avem în mijlocul celor necredincioși, astfel încât să nu mai avem acces atât de ușor la ei, atunci nu ar trebui să-l adoptăm cu niciun chip, indiferent de consecințele pe care ar trebui să le suportăm. Dar unii sunt amăgiți să creadă că este foarte mult de beneficiat de pe urma acestui costum. În timp ce unora le poate fi de folos, altora le dăunează.1M 457.1

Am văzut că porunca lui Dumnezeu a fost răstălmăcită și îndemnurile Sale speciale au fost nesocotite de către cei care adoptă costumul american. Mi-a fost atrasă atenția asupra pasajului din Deuteronomul 22,5: ‘Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească și bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeiești; căci oricine face lucrurile acestea este o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.’ Dumnezeu nu vrea ca poporul Său să adopte așa-numita îmbrăcăminte de reformă. Este o îmbrăcăminte indecentă, cu totul nepotrivită pentru urmașele modeste și umile ale lui Hristos.1M 457.2

Există o tendință din ce în ce mai mare ca femeile să se asemene cât mai mult posibil, în îmbrăcăminte și înfățișare, cu sexul opus, să poarte îmbrăcăminte aproape ca a bărbaților; dar Dumnezeu spune că aceasta este o urâciune. ‘Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu rușine și sfială.’ (1 Timotei 2,9)1M 457.3

Acelea care se simt chemate să se alăture mișcării în favoarea drepturilor femeii și a așa-numitei reforme în îmbrăcăminte pot, la fel de bine, să-și întrerupă orice legătură cu solia îngerului al treilea. Spiritul care o însoțește pe cea dintâi nu poate fi în armonie cu spiritul celeilalte. Scripturile sunt clare cu privire la relațiile dintre bărbați și femei și cu privire la drepturile lor. Într-o mare măsură, spiritiștii sunt cei care au adoptat această modă aparte în ceea ce privește îmbrăcămintea. Adventiștii de ziua a șaptea, care cred în restaurarea darurilor, sunt adesea considerați spiritiști. Dacă ei adoptă acest costum, influența lor va fi distrusă. Oamenii îi vor așeza pe aceeași treaptă cu spiritiștii și vor refuza să îi asculte.1M 457.4

Odată cu așa-numita reformă în îmbrăcăminte vine și un spirit de frivolitate și de încăpățânare, în ton cu îmbrăcămintea. Multe, pe măsură ce adoptă acest stil de îmbrăcăminte, par să-și piardă cu totul modestia și decența. Mi-a fost arătat că Dumnezeu așteaptă din partea noastră o purtare consecventă, pe care să o putem justifica. Dacă vor adopta costumul american, surorile își vor distruge atât propria influență, cât și pe aceea a soților lor. Ele vor ajunge obiectul batjocurii și al disprețului. Mântuitorul nostru spune: ‘Voi sunteți lumina lumii’. ‘Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.’ Noi avem o mare lucrare de făcut în lume, iar Dumnezeu nu vrea ca noi să ne purtăm în așa fel, încât să ne slăbim sau chiar să ne distrugem cu totul influența asupra lumii.”1M 458.1

Cele amintite mai sus mi-au fost date ca o mustrare la adresa acelora care sunt înclinate să adopte un stil de îmbrăcăminte care se aseamănă cu cel purtat de bărbați; dar, în același timp, mi-au fost arătate relele pe care le aduc stilul obișnuit de îmbrăcăminte pentru femei, iar pentru a corecta aceste rele voi prezenta, de asemenea, următorul pasaj din Mărturia pentru biserică nr. 10:1M 458.2

„Noi nu considerăm că este în armonie cu credința noastră să ne îmbrăcăm în costumul american, să purtăm cercuri din oțel pentru rochii (crinolină) sau să cădem în extrema de a purta rochii foarte lungi, care să măture trotuarele și străzile. Dacă femeile și-ar scurta rochiile, astfel încât acestea să fie cu 2,5 până la 5 cm deasupra noroiului și a mizeriei de pe străzi, îmbrăcămintea lor ar fi decentă, ar putea fi păstrată curată mult mai ușor și ar putea fi purtată mai mult timp. O astfel de rochie ar fi în armonie cu credința noastră.”1M 458.3

Vă voi da acum un citat din ceea ce am scris în altă parte în legătură cu acest subiect:1M 458.4

„Creștinii nu trebuie să depună eforturi speciale pentru a atrage atenția asupra lor, îmbrăcându-se diferit de lume. Dar dacă, atunci când își urmează propriile convingeri în privința datoriei de a se îmbrăca modest și sănătos, descoperă că sunt demodați, ei nu trebuie să-și schimbe îmbrăcămintea pentru a fi ca lumea, ci trebuie să dea dovadă de o independență nobilă și de curajul moral de a se purta așa cum este bine, chiar dacă toată lumea ar fi diferită de ei. Dacă lumea introduce un mod de îmbrăcăminte modest, decent și sănătos, care este în acord cu Biblia, a adopta un asemenea mod de îmbrăcăminte nu ar afecta relația noastră cu Dumnezeu sau cu lumea. Creștinii trebuie să-L urmeze pe Hristos, iar îmbrăcămintea lor să fie conform Cuvântului lui Dumnezeu. Ei trebuie să evite extremele. Trebuie să urmeze cu umilință o cale dreaptă, neabătută, care nu ține seama de aplauze sau de critică, și trebuie să se țină de ceea ce este bine doar pentru că este bine.1M 458.5

Femeile trebuie să-și acopere membrele cu îmbrăcăminte, având în vedere sănătatea și confortul. Picioarele și mâinile lor trebuie să fie acoperite, pentru a fi păstrate tot atât de bine încălzite precum cele ale bărbaților. În privința lungimii rochiilor la modă, sunt mai multe motive pentru care trebuie să aduc obiecții:1M 459.1

1. Este un lucru extravagant și inutil să ai rochia atât de lungă, încât să mături trotuarul și strada.1M 459.2

2. O rochie atât de lungă adună roua din iarbă și noroiul de pe stradă și, de aceea, nu este curată.1M 459.3

3. În condițiile în care aceasta este murdară și udă și vine în atingere cu gleznele sensibile, care nu sunt suficient protejate, acestea se vor răci repede, punând astfel în pericol sănătatea și viața. Aceasta constituie una dintre principalele cauze ale răcelilor și ale inflamațiilor ganglionare.1M 459.4

4. Lungimea inutilă este o greutate în plus pentru șolduri și intestine.1M 459.5

5. Împiedică mersul și, de multe ori, stă în calea altor oameni.1M 459.6

Mai este un stil de îmbrăcăminte, adoptat de grupul așa-numitelor reformatoare în îmbrăcăminte. Acestea imită cât se poate de mult sexul opus. Ele poartă șapcă, pantaloni, vestă, haină și cizme, ultimul articol fiind partea cea mai delicată a costumului. Cele care adoptă și susțin acest stil de îmbrăcăminte duc așa-numita reformă în îmbrăcăminte într-o extremă căreia i se pot obiecta foarte multe lucruri. Consecința va fi confuzia. Poate că unele dintre cele care adoptă acest costum au concepții corecte cu privire la celelalte aspecte ale sănătății, însă ar fi mai de folos și ar face mult mai bine dacă nu ar duce chestiunea îmbrăcămintei la asemenea extreme.1M 459.7

Prin acest stil de îmbrăcăminte, rânduiala lăsată de Dumnezeu a fost dată peste cap și nu s-a ținut seama de sfaturile Sale speciale. Deuteronomul 22,5: ‘Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească și bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeiești; căci oricine face lucrul acesta este o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.’ Dumnezeu nu dorește ca poporul Său să adopte acest stil de îmbrăcăminte. Nu este o îmbrăcăminte decentă și nu se potrivește deloc pentru femeile modeste și smerite, care susțin că sunt urmașe ale lui Hristos. Interdicțiile puse de Dumnezeu sunt nesocotite de toți cei care susțin îndepărtarea oricărei deosebiri dintre bărbați și femei, în ceea ce privește îmbrăcămintea. Poziția extremă adoptată în această privință de unele reformatoare în îmbrăcăminte micșorează influența acestora.1M 460.1

Dumnezeu a stabilit că trebuie să existe o distincție clară între modul de a se îmbrăca al bărbaților și cel al femeilor și a considerat că acest aspect este suficient de important, pentru a da îndrumări explicite cu privire la el; pentru că același fel de îmbrăcăminte purtat de ambele sexe va genera confuzie și va conduce la înmulțirea nelegiuirilor. Dacă ar trăi apostolul Pavel și ar vedea cum se îmbracă femeile care susțin că sunt evlavioase, ar rosti în dreptul lor o mustrare: ‘Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu rușine și sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase’. Mulțimea celor care sunt creștini doar cu numele nesocotește cu totul învățăturile apostolului și poartă aur, perle și îmbrăcăminte costisitoare.1M 460.2

Cei care sunt poporul credincios al lui Dumnezeu sunt lumina lumii și sarea pământului și ei nu trebuie să uite niciodată că influența lor este prețioasă. Dacă s-ar schimba rochia foarte lungă cu una foarte scurtă, s-ar distruge într-o mare măsură influența pe care aceștia o au. Iar cei necredincioși, pe care ei trebuie să-i caute și să-i aducă la Mielul lui Dumnezeu, ar fi dezgustați. Se pot face multe îmbunătățiri în îmbrăcămintea femeilor, în privința sănătății, fără a face însă schimbări atât de mari, încât să îl dezguste pe cel care privește.1M 460.3

În niciun caz corpul nu trebuie să fie strâns cu corsete și balene. Rochia trebuie să fie cu totul lejeră, astfel încât plămânii și inima să poată funcționa bine. Ea trebuie să ajungă până cu puțin mai jos de partea de sus a cizmei, dar să fie suficient de scurtă ca să nu curețe murdăria de pe trotuare și străzi, fără a fi ridicată cu mâna. O rochie chiar mai scurtă decât aceasta ar fi potrivită, decentă și sănătoasă pentru femei, atunci când lucrează în gospodărie, și mai ales pentru cele care sunt obligate să îndeplinească diferite lucrări mai mult sau mai puțin în afara casei. În acest stil de îmbrăcăminte, nu este nevoie decât de o fustă ușoară sau de cel mult două, iar aceasta să fie prinsă pe talie în cordon, cu nasturi, sau să fie susținută cu bretele. Șoldurile nu au fost făcute să poarte greutăți mari. Fustele grele pe care le poartă unele femei, și care atârnă greu pe șolduri, sunt cauza multor boli care nu se tratează ușor. Cele care suferă se pare că sunt în necunoștință de cauza suferințelor lor și continuă să încalce legile sănătății, încingându-și talia și purtând fuste grele, până când devin invalide pe viață. Dacă li s-ar spune în ce constă greșeala lor, ele ar exclama de îndată: ‘Vai, dar un asemenea stil de îmbrăcăminte ar fi demodat!’ Și ce dacă? Mi-ar plăcea să fim demodați în multe privințe. Dacă am avea tăria aceea, de modă veche, care le caracteriza pe femeile de modă veche din generațiile trecute, acest lucru ar fi ceva de dorit. Nu vorbesc în necunoștință de cauză, atunci când spun că modul în care se îmbracă femeile, împreună cu îngăduirea apetitului, reprezintă cauza principală pentru starea lor actuală de slăbiciune și boală. Există doar o femeie dintr-o mie care își îmbracă membrele așa cum ar trebui. Oricare ar fi lungimea rochiilor, picioarele lor trebuie să fie acoperite tot atât de bine ca cele ale bărbaților. Acest lucru se poate realiza prin purtarea de pantaloni căptușiți, fixați în jurul gleznei cu o bandă sau de formă conică, îngustându-se spre capăt; și aceștia trebuie să fie suficient de lungi pentru a ajunge până la încălțăminte. Picioarele și gleznele astfel acoperite sunt protejate împotriva curentului de aer. Dacă picioarele sunt protejate cu îmbrăcăminte caldă, circulația va fi egalizată, iar sângele va rămâne curat și sănătos, pentru că nu este răcit sau împiedicat în trecerea lui normală prin organism.”1M 461.1

În mintea multora, principala dificultate este legată de lungimea rochiei. Unii susțin că „partea de sus a cizmei” face referire la partea de sus a acelor cizme care sunt în general purtate de bărbați și care ajung până aproape de genunchi. Dacă ar fi fost obiceiul ca femeile să poarte astfel de cizme, atunci aceste persoane nu ar trebui acuzate pentru că au înțeles această chestiune așa cum susțin că au înțeles-o; dar cum femeile, în general, nu poartă astfel de cizme, aceste persoane nu au niciun drept să înțeleagă cuvintele mele așa cum au pretins că le-au înțeles.1M 462.1

Ca să arăt ce am vrut să spun și că există armonie între mărturiile mele pe această temă, voi prezenta aici un pasaj din manuscrisele mele scrise cu doi ani în urmă:1M 462.2

„De când a apărut în lucrarea How to Live (Cum să trăim) articolul despre îmbrăcăminte, unii au înțeles greșit ideea pe care am vrut să o transmit. Ei au luat semnificația extremă a ceea ce am scris cu privire la lungimea rochiei și s-au frământat mult în această privință. Cu înțelegerea lor deformată asupra acestui aspect, ei au discutat despre scurtimea rochiei până când perspectiva lor spirituală a devenit atât de confuză, încât ajunseseră să vadă oamenii ca pe niște copaci mergători. Ei au crezut că au găsit o contradicție între articolul meu despre îmbrăcăminte, publicat recent în How to Live (Cum să trăim), și articolul pe aceeași temă conținut în Mărturii pentru biserică nr. 10. Trebuie să afirm că eu sunt cel mai bun judecător în privința lucrurilor care mi-au fost prezentate în viziune; și nimeni nu trebuie să se teamă că-mi voi contrazice, prin viața mea, propria mărturie sau că voi da greș în a observa orice contradicție reală între viziunile care mi-au fost date.1M 462.3

În articolul meu despre îmbrăcăminte, publicat în How to Live, am încercat să prezint un stil de îmbrăcăminte sănătos, comod, economic, decent și totuși cu gust, pe care să-l adopte femeile creștine, dacă aleg să facă acest lucru. Am încercat, poate în mod nedesăvârșit, să descriu o astfel de rochie. ‘[Rochia] trebuie să ajungă până cu puțin mai jos de partea de sus a cizmei, dar să fie suficient de scurtă ca să nu curețe murdăria de pe trotuare și străzi, fără a fi ridicată cu mâna.’ Unii au susținut că, prin ‘partea de sus a cizmei’, m-am referit la partea de sus a acelor cizme pe care le poartă de obicei bărbații. Dar, prin ‘partea de sus a cizmei’ eu am făcut referire la partea de sus a unei ghete precum cele purtate de obicei de femei. Dacă m-aș fi gândit că voi fi înțeleasă greșit, aș fi scris mai clar. Dacă ar fi existat obiceiul ca femeile să poarte cizme înalte, ca bărbații, aș fi găsit suficiente scuze pentru această înțelegere greșită. Eu am crezut că limbajul este cât se poate de clar, așa cum sună acum, și că nimeni nu va face nicio confuzie. Vă rog să citiți din nou: ‘Rochia trebuie să ajungă până cu puțin mai jos de partea de sus a cizmei’. Și acum urmăriți și precizarea făcută: ‘… dar să fie suficient de scurtă ca să nu curețe murdăria de pe trotuare și străzi, fără a fi ridicată cu mâna. O rochie chiar mai scurtă decât aceasta ar fi potrivită, decentă și sănătoasă pentru femei, atunci când lucrează în gospodărie, și mai ales pentru cele care sunt obligate să îndeplinească diferite lucrări mai mult sau mai puțin în afara casei’.1M 463.1

Nu pot găsi nicio scuză pentru ca niște oameni raționali să-mi înțeleagă greșit și să-mi deformeze spusele. Atunci când am vorbit despre lungimea rochiilor, dacă m-aș fi referit la cizmele înalte, care ajung până aproape de genunchi, de ce aș fi adăugat ‘dar să fie suficient de scurtă ca să nu curețe murdăria de pe trotuare și străzi, fără a fi ridicată cu mâna’. Dacă ar fi fost vorba despre cizme înalte, atunci rochia ar fi fost, cu siguranță, suficient de scurtă pentru orice activitate de lucru. Au circulat zvonuri că ‘Sora White poartă costum american’ și că acest stil de îmbrăcăminte este în general adoptat și purtat de surorile din Battle Creek. Lucrul acesta îmi amintește de proverbul că ‘în timp ce adevărul de-abia se încalță, minciuna a și făcut înconjurul lumii’. O soră mi-a spus, pe un ton grav, că auzise că surorile care păzesc Sabatul urmează să adopte costumul american și că, dacă un asemenea stil de îmbrăcăminte va fi impus, ea nu se va supune, pentru că nu ar putea concepe niciodată să poarte o astfel de îmbrăcăminte.1M 463.2

În ceea ce privește faptul că port o rochie scurtă, aș spune că nu am decât o singură rochie scurtă, și aceasta nu este cu mai mult de un deget mai scurtă decât rochiile pe care le port de obicei. Am purtat această rochie ocazional. În timpul iernii, obișnuiam să mă trezesc devreme și, îmbrăcându-mă cu rochia aceasta mai scurtă, pe care nu trebuia să o ridic cu mâna ca să nu o târăsc prin zăpadă, făceam o plimbare, în pas vioi, parcurgând o milă sau două înainte de micul dejun. Am purtat-o de câteva ori până la birou, când am fost nevoită să merg prin zăpada ușoară sau când era multă umezeală și noroi. Patru sau cinci surori din biserica din Battle Creek și-au făcut singure câte o rochie scurtă, pe care să o poarte atunci când spală rufe sau fac curat în casă. Nu s-a purtat rochie scurtă pe străzile orașului Battle Creek și nu s-a purtat niciodată rochie scurtă la adunare. Punctul meu de vedere era menit să corecteze moda actuală — rochia extrem de lungă, care se târăște pe jos, și, totodată, rochia extrem de scurtă, care ajunge până aproape de genunchi, purtată de o anumită categorie. Mi-a fost arătat că noi trebuie să evităm ambele extreme. Purtând o rochie care ajunge până aproape de marginea de sus a ghetei unei femei, vom scăpa de inconvenientele rochiei extrem de lungi și, în același timp, vom evita și relele și proasta reputație a rochiei extrem de scurte.1M 464.1

Le-aș sfătui pe cele care își confecționează singure câte o rochie scurtă, pentru activități gospodărești, să o lucreze cu bun gust și îngrijit. Să fie aranjată frumos și să vină bine pe corp. Chiar dacă este o rochie de lucru, trebuie să vină bine și să fie croită după un tipar. Atunci când își fac lucrul lor, surorile nu trebuie să se îmbrace în așa fel, încât să arate precum sperietorile de ciori din lanuri. Este mai plăcut pentru soții și pentru copiii lor să le vadă îmbrăcate într-o ținută care le vine bine și care li se potrivește, decât este pentru cei care sunt simpli vizitatori sau chiar străini. Unele soții și mame par a crede că nu contează cum arată atunci când sunt la lucru și când sunt văzute doar de soții și de copiii lor, dar au mare grijă să se îmbrace cu gust pentru ochii persoanelor cu care nu au prea mult de-a face. Oare nu trebuie să fie prețuite mai mult stima și dragostea soțului și a copiilor, decât cele ale străinilor sau ale prietenilor obișnuiți? Pentru orice soție și mamă, fericirea soțului și a copiilor trebuie să fie mai sacră decât a oricui altcuiva. Surorile creștine nu trebuie să se îmbrace niciodată extravagant, dar trebuie să fie îmbrăcate întotdeauna îngrijit, decent și sănătos, după cum le permite lucrarea pe care o au de făcut.”1M 464.2

Noi credem că rochia descrisă mai sus este demnă de numele de rochie scurtă de reformă. Ea este adoptată de Western Health Reform Institute (Institutul din Vest pentru Reforma Sănătății) și de unele surori de la Battle Creek și din alte locuri unde aspectul acesta a fost corect prezentat înaintea oamenilor. În contrast total cu această îmbrăcăminte decentă este așa-numitul costum american, care se aseamănă foarte mult cu îmbrăcămintea purtată de bărbați. El constă dintr-o vestă, pantaloni și o rochie care seamănă cu o haină bărbătească și care ajunge până la jumătatea distanței dintre șold și genunchi. Acestei rochii m-am opus eu, pe baza a ceea ce mi-a fost arătat ca fiind în armonie cu Cuvântul lui Dumnezeu; în timp ce pe cealaltă am recomandat-o ca fiind decentă, comodă, modestă și sănătoasă.1M 465.1

Un alt motiv pe care vi-l prezint ca explicație a faptului că am atras din nou atenția asupra subiectului îmbrăcămintei este acela că nici măcar una din douăzeci de surori care susțin a crede Mărturiile nu a făcut primul pas în ceea ce privește reforma în îmbrăcăminte. Se poate spune că, în general, sora White poartă, în public, rochii mai lungi decât cele pe care li le recomandă altora. Răspunsul meu, în această privință, este acesta: Atunci când vizitez un anumit loc ca să le vorbesc unor oameni pentru care acest subiect este nou și care au prejudecăți cu privire la acest aspect, cred că este mai bine să fiu precaută și să nu închid urechile oamenilor purtând o rochie care le-ar stârni obiecții. Dar după ce le prezint acest subiect și le explic detaliat care este poziția mea, atunci mă înfățișez înaintea lor într-o rochie conform reformei, care să ilustreze învățătura pe care o dau.1M 465.2

În ceea ce privește purtarea crinolinei (a cercurilor pentru rochii), reforma în îmbrăcăminte este cu mult înaintea ei și nu o poate folosi. Este mult prea târziu să vorbim acum despre purtarea cercurilor, mari sau mici. Poziția mea în această privință este exact aceea care a fost întotdeauna și sper că nu voi fi considerată răspunzătoare pentru ceea ce ar putea spune alții pe această temă sau pentru calea urmată de acelea care poartă cercuri. Protestez din nou împotriva deformării discuțiilor mele private pe această temă și cer ca numai ceea ce am scris și publicat să fie considerat drept punctul meu de vedere în această privință.1M 465.3