Numărul 12—Mărturie Pentru Biserică

Către tineri

Tinerii păzitori ai Sabatului sunt dedați căutării de plăceri. Am văzut că nici măcar unul din douăzeci nu știe ce înseamnă religia practică. Ei sunt mereu în căutare după ceva care să le satisfacă dorința de schimbare, de distracție; și, dacă nu rămân vigilenți, astfel încât să nu se lase înșelați, ci să poată spune din inimă: „Privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, față de prețul nespus de mare al cunoașterii lui Hristos Isus, Domnul meu”, nu sunt vrednici de El și vor pierde viața veșnică. Tinerii, în general, se află într-o teribilă înșelăciune și totuși susțin că sunt credincioși. Viața lor neconsacrată este o rușine la adresa numelui de creștin; exemplul lor constituie o capcană pentru alții. Ei sunt o piedică pentru cel păcătos, deoarece, aproape în toate privințele, nu sunt cu nimic mai buni decât cei necredincioși. Ei au Cuvântul lui Dumnezeu, dar nu ascultă avertizările, îndemnurile, mustrările și sfaturile acestuia și nici încurajările și făgăduințele date celor ascultători și credincioși. Toate făgăduințele lui Dumnezeu sunt condiționate de o ascultare umilă. Celor tineri li se dă un singur Model de urmat, dar cum s-ar putea compara viața lor cu viața Domnului Hristos? Sunt alarmată să văd pretutindeni frivolitatea tinerilor și a tinerelor care pretind a crede adevărul. Se pare că Dumnezeu nu are loc în gândurile lor. Mintea lor este plină de fleacuri, de lucruri fără valoare. Conversațiile lor sunt golite de conținut, vorbe deșarte. Au urechea ascuțită pentru muzică și Satana știe ce organe să stimuleze pentru a anima, captiva și fermeca mintea, astfel încât Domnul Hristos să nu fie dorit. Lipsește dorul spiritual al sufletului după cunoașterea divină și după creșterea în har.1M 495.1

Mi-a fost arătat că tinerii trebuie să adopte o poziție mai înaltă și să facă din Cuvântul lui Dumnezeu sfătuitorul și călăuza lor. Asupra tinerilor stau responsabilități solemne, pe care ei le tratează cu ușurință. Introducerea muzicii în casele lor, în loc să-i conducă la sfințenie și spiritualitate, a constituit mijlocul prin care mintea le-a fost distrasă de la adevăr. Cântecele frivole și muzica la modă par potrivite pentru gusturile lor. Muzica le-a răpit timpul care ar fi trebuit dedicat rugăciunii. Atunci când nu se face abuz de ea, muzica este o mare binecuvântare; dar atunci când este greșit folosită, ea este un blestem teribil. Ea excită simțurile, dar nu oferă acea tărie și acel curaj pe care creștinul le poate găsi doar la tronul harului, atunci când, în umilință, își face cunoscute nevoile și, cu strigăte și cu lacrimi, imploră puterea cerească pentru a fi întărit împotriva ispitelor puternice ale celui rău. Satana îi înrobește pe cei tineri. Oh, ce aș putea oare să spun, pentru a-i determina să se elibereze din puterea lui înșelătoare? El este iscusit în a-i fermeca și a-i atrage spre pierire. Ascultați îndemnurile din Cartea Inspirată a lui Dumnezeu. Am văzut că Satana a orbit mintea tinerilor, astfel încât aceștia să nu poată înțelege adevărurile din Cuvântul lui Dumnezeu. Simțurile lor sunt atât de tocite, încât nu iau în seamă învățăturile sfântului apostol:1M 496.1

„Copii, ascultați în Domnul de părinții voștri, căci este drept. ‘Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta’ este cea dintâi poruncă însoțită de o făgăduință; ‘ca să fii fericit și să trăiești multă vreme pe [noul] pământ.’” „Copii, ascultați de părinții voștri în toate lucrurile, căci lucrul acesta place Domnului.” Copiii care își dezonorează părinții și nu îi ascultă, desconsiderându-le sfatul și învățăturile, nu vor avea parte de pământul nou creat. Noul pământ, curățit, nu va fi un loc pentru cei răzvrătiți, neascultători sau nerecunoscători, fie ei fii sau fiice. Dacă aceștia nu învață aici ascultarea și supunerea, nu le vor învăța niciodată; pacea celor răscumpărați nu va fi tulburată de copiii neascultători, nestăpâniți și nesupuși. Niciun călcător al poruncii nu poate moșteni Împărăția cerului. Vă rog pe toți tinerii să citiți porunca a cincea din Legea rostită de Iehova pe Sinai și gravată cu propriul Său deget pe tablele de piatră: „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău”.1M 496.2

Mi-au fost arătate numeroase pasaje din Scriptură care le arată în mod clar celor tineri care este voința lui Dumnezeu cu privire la ei. Cu aceste învățături, ei trebuie să se întâlnească la judecată. Totuși, nici măcar un tânăr sau o tânără din douăzeci, dintre cei care pretind că susțin adevărul prezent, nu ascultă învățăturile Bibliei. Tinerii nu citesc Cuvântul lui Dumnezeu suficient, încât să cunoască cerințele lui; și totuși, aceste adevăruri îi vor judeca în ziua cea mare a lui Dumnezeu, când toți, tineri și bătrâni, vor fi răsplătiți după faptele pe care le-au făcut în trup.1M 497.1

Ioan spune: „V-am scris, părinților, fiindcă ați cunoscut pe Cel ce este de la început. V-am scris, tinerilor, fiindcă sunteți tari și Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi și l-ați biruit pe cel rău. Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în El. Căci tot ce este în lume: pofta firii pământești, pofta ochilor și lăudăroșenia vieții, nu sunt de la Tatăl, ci din lume. Și lumea și pofta ei trece, dar cine face voia lui Dumnezeu rămâne în veac”.1M 497.2

Aceste îndemnuri adresate tinerilor sunt valabile și pentru tinere. Tinerețea nu este o scuză pentru a se sustrage de la responsabilitățile care le revin. Ei sunt puternici și nu sunt doborâți de griji și de povara anilor; sunt plini de înflăcărare și, dacă își retrag afecțiunea de la lumea aceasta și o îndreaptă către Domnul Hristos și către cer, făcând voia lui Dumnezeu, vor avea speranța unei vieți mai bune, durabile, vor trăi la nesfârșit, vor fi încoronați cu slavă, cu nemurire, cu viață veșnică. Dacă tinerii trăiesc pentru a-și satisface pofta firii pământești, pofta ochilor și lăudăroșenia vieții, înseamnă că ei caută lucrurile acestei lumi, făcându-i pe plac marelui lor vrăjmaș și separându-se de Tatăl. Iar când aceste lucruri, pe care ei le caută, vor trece, speranțele lor se vor nărui și așteptările li se vor spulbera. Despărțiți de Dumnezeu, ei se vor pocăi apoi amarnic pentru nesăbuința de a-și fi slujit propriile plăceri, de a-și fi satisfăcut propriile dorințe, și pentru că, de dragul câtorva distracții frivole, și-au vândut o viață de fericire de care s-ar fi putut bucura pentru totdeauna.1M 497.3

„Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume”, spune apostolul inspirat. Apoi, adaugă avertizarea: „Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în El”. Este alarmant faptul că în mintea celor tineri domină dragostea pentru lumea aceasta. Ei iubesc cu hotărâre lumea și lucrurile din lume și, din acest motiv, dragostea pentru Dumnezeu nu-și găsește loc în inima lor. Ei își găsesc plăcerea în lume și în lucrurile lumii și sunt străini de Tatăl și de Duhul Său. Dumnezeu este dezonorat de frivolitatea și de moda, de vorbăria goală și deșartă și de râsetele care caracterizează viața tinerilor, în general. Pavel îi îndeamnă pe tineri să fie cumpătați și serioși: „Sfătuiește-i, de asemenea, pe tineri să fie cumpătați și dă-te pe tine însuți pildă de fapte bune, în toate privințele. Iar în învățătură dă dovadă de curăție, de vrednicie, de vorbire sănătoasă și fără cusur, ca potrivnicul să rămână de rușine și să nu poată să spună nimic rău de noi”.1M 498.1

Îi implor pe tineri, de dragul sufletului lor, să dea ascultare îndemnurilor apostolului inspirat. Toate aceste prețioase învățături, avertizări și mustrări vor fi fie o mireasmă de viață spre viață, fie una de moarte spre moarte. Mulți dintre tineri sunt nechibzuiți în vorbire. Ei pierd din vedere faptul că, prin cuvintele lor, vor fi îndreptățiți sau vor fi condamnați. Toți ar trebui să acorde atenție cuvintelor Mântuitorului: „Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină și din cuvintele tale vei fi osândit”. Cât de puțină atenție este acordată învățăturilor și îndemnurilor date de Învățătorul ceresc. Mulți fie nu studiază Cuvântul lui Dumnezeu, fie nu țin seama de adevărurile lui solemne, iar aceste adevăruri clare se vor ridica la judecată și îi vor condamna.1M 498.2

Cuvintele și faptele arată clar ce este în inimă. Dacă inima este plină de vanitate și de mândrie, de iubire de sine și de îmbrăcăminte, atunci conversațiile lor vor fi legate de modă, de îmbrăcăminte și de înfățișare, și nu de Hristos și de Împărăția cerurilor. Dacă în inimă domnesc sentimente de invidie, acestea se vor manifesta în cuvinte și fapte. Cei care se compară cu alții, care fac ceea ce fac alții și nu realizează lucruri mai înalte, găsindu-și drept scuză greșelile și defectele altora, se hrănesc cu pleavă și, atâta timp cât îi fac pe plac lui Satana și își îngăduie astfel de simțăminte neconsacrate, vor rămâne piperniciți din punct de vedere spiritual. Unii sunt preocupați doar de ce vor mânca, ce vor bea și cu ce se vor îmbrăca. Gândurile acestea izvorăsc din preaplinul inimii, arătând că lucrurile vremelnice reprezintă marea țintă a vieții, cea mai mare realizare. Aceste persoane uită cuvintele Domnului Hristos: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra”.1M 499.1

Inimile tinerilor sunt pline de iubire de sine. Aceasta se manifestă în dorința lor de a-și vedea chipul imortalizat de artist; și nu sunt mulțumiți să fie reprezentați o singură dată, ci se fotografiază din nou și din nou, ca să-și vadă imaginea, sperând de fiecare dată că ultima le va întrece pe precedentele și că vor arăta mai frumoși decât în realitate. Banii Domnului sunt irosiți în felul acesta; și care este câștigul? Doar o biată umbră pe hârtie. Orele care ar fi trebuit devotate rugăciunii sunt ocupate cu propria persoană; ceasurile prețioase ale harului sunt astfel irosite.1M 499.2

Satana este mulțumit atunci când atenția tinerilor este atrasă de orice lucru care le poate distrage mintea de la Dumnezeu, astfel încât înșelătorul să poată avea avantaj asupra lor, iar ei, nepregătiți pentru atacurile lui, să fie prinși în cursă. Ei nu sunt conștienți că marele Artist ceresc are cunoștință de fiecare faptă, de fiecare cuvânt și de toată purtarea lor; chiar și gândurile și intențiile inimii le sunt notate cu credincioșie. Orice defect al caracterului lor moral este descoperit privirii îngerilor, iar la judecată își vor vedea tabloul detaliat, așa cum este, în toată diformitatea lui. Toate cuvintele deșarte, frivole, sunt scrise în carte. Cuvintele neadevărate, acele fapte menite să înșele, ale căror motivații au fost ascunse de ochii oamenilor, dar au fost văzute clar de ochiul atoatevăzător al lui Iehova, toate sunt scrise cu litere vii. Orice act egoist va fi demascat.1M 500.1

În general, cei tineri se poartă ca și când ceasurile prețioase de probă, cât încă mai este har, ar fi o mare vacanță, iar ei ar fi fost așezați în această lume doar ca să se amuze, ca să-și satisfacă dorințele într-o distracție nesfârșită. Satana face eforturi speciale pentru a-i conduce să-și găsească fericirea în distracții lumești și să se îndreptățească, străduindu-se să argumenteze că aceste distracții nu sunt dăunătoare, ci sunt nevinovate și chiar importante pentru sănătate. Unii medici au lăsat să se înțeleagă că spiritualitatea și consacrarea față de Dumnezeu sunt dăunătoare pentru sănătate. Acest lucru este pe placul vrăjmașului sufletelor. Există persoane cu o imaginație bolnavă, care nu reprezintă corect religia lui Hristos; astfel de oameni nu au religia curată a Bibliei. Unii se autoflagelează toată viața din cauza păcatelor lor; ei nu văd altceva decât un Dumnezeu al dreptății, care este ofensat. Nu reușesc să-L vadă pe Hristos și puterea Sa de a mântui prin meritele sângelui Său. Din această categorie fac parte, în general, cei care nu au o minte echilibrată. Din cauza bolilor moștenite de la părinții lor și a educației greșite pe care au primit-o în copilărie, ei și-au format obiceiuri greșite, care le distrug corpul și mintea și le afectează discernământul moral, astfel încât le este imposibil să gândească și să acționeze rațional în toate privințele. Ei nu au o minte bine echilibrată. Evlavia și neprihănirea nu sunt dăunătoare sănătății, ci, dimpotrivă, ele dau sănătate trupului și tărie sufletului. Petru spune: „Căci cine iubește viața și vrea să vadă zile bune, să-și înfrâneze limba de la rău și buzele de la cuvinte înșelătoare. Să se depărteze de rău și să facă binele, să caute pacea și s-o urmărească. Căci ochii Domnului sunt peste cei neprihăniți și urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar Fața Domnului este împotriva celor ce fac răul”. „Chiar dacă aveți de suferit pentru neprihănire, ferice de voi! N-aveți nici o teamă de ei și nu vă tulburați!”1M 500.2

Conștiența faptului că faci ceea ce este bine reprezintă cel mai bun medicament pentru trupurile și pentru mințile afectate de boală. Binecuvântarea specială a lui Dumnezeu se manifestă prin sănătate și prin putere. Cel a cărui minte este liniștită și mulțumită în Dumnezeu se află pe calea către sănătate. A fi conștienți de faptul că ochii Domnului sunt peste noi și că urechile Lui sunt deschise ca să ne asculte rugăciunile reprezintă, cu adevărat, un motiv de mulțumire. Să știm că avem un Prieten căruia Îi putem încredința toate secretele sufletului este un privilegiu pe care cuvintele nu îl pot exprima. Cei ale căror facultăți morale au fost întunecate de boală nu sunt potriviți pentru a reprezenta corect viața creștină sau frumusețea sfințeniei. Prea adesea ei se află în focul fanatismului, în apa indiferenței reci sau în negura nepăsării. Cuvintele lui Hristos sunt de o mai mare valoare decât părerile tuturor medicilor din lume: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra”. Acesta este cel dintâi și cel mai mare obiectiv: Împărăția cerurilor, neprihănirea lui Hristos. Toate celelalte obiective pe care am dori să le atingem trebuie să fie secundare acestuia.1M 501.1

Satana va prezenta calea sfințeniei ca fiind dificilă, în timp ce căile plăcerilor lumești le va face să pară presărate cu flori. Ispititorul vă va înfățișa lumea, cu toate plăcerile ei, în culori false și amăgitoare. Vanitatea este una dintre cele mai puternice caracteristici ale naturii noastre decăzute, iar el știe că poate avea succes apelând la ea. El ne va amăgi și ne va linguși prin agenții lui. Poate că veți primi laude care vă vor satisface vanitatea și vă vor încuraja mândria și stima de sine, astfel că veți ajunge să credeți că, având asemenea calități și avantaje, ar fi mare păcat să ieșiți din lume și să fiți diferiți, să deveniți creștini, să vă părăsiți tovarășii și să fiți ca și morți față de laudele sau față de criticile lor. Satana vă va spune că, datorită avantajelor pe care le aveți, ați putea să vă bucurați într-o mai mare măsură de plăcerile lumii. Dar gândiți-vă că plăcerile acestui pământ se vor sfârși și că veți secera ceea ce ați semănat. Oare sunt însușirile voastre personale, capacitățile și talentele voastre prea prețioase ca să I le consacrați lui Dumnezeu, Creatorul ființei voastre, Cel care veghează asupra voastră în fiecare clipă? Sunt aptitudinile voastre prea prețioase ca să I le consacrați lui Dumnezeu?1M 501.2

Tinerii susțin că au nevoie de ceva care să îi înveselească și să îi distreze. Am văzut că în muncă poți găsi plăcere, satisfacția de a trăi o viață folositoare. Unii însă pretind că trebuie să aibă ceva cu care să-și preocupe mintea atunci când își termină treburile, o ocupație mentală sau un mijloc de amuzament prin care mintea să-și regăsească relaxarea și prospețimea în mijlocul grijilor și al muncii obositoare. Singurul lucru de care au nevoie aceștia este nădejdea creștină. Pentru cel credincios, religia se va dovedi un mângâietor, o călăuză sigură către Izvorul adevăratei fericiri. Tinerii trebuie să studieze Cuvântul lui Dumnezeu și să se dedice meditației și rugăciunii; astfel, vor descoperi că și-au folosit timpul liber cum nu se putea mai bine. Prietenii mei tineri, trebuie să vă luați timp ca să vă dovediți vouă înșivă dacă sunteți în dragostea lui Dumnezeu. Căutați să vă întăriți chemarea și alegerea voastră. Depinde de voi, de calea pe care o veți alege, dacă vă veți asigura o viață mai bună.1M 502.1

„Căile ei [înțelepciunii] sunt niște căi plăcute și toate cărările ei sunt niște cărări pașnice.” Locuința viitoare a celor neprihăniți și răsplata lor veșnică sunt teme înalte și nobile pe care le pot contempla tinerii. Meditați asupra minunatului Plan de Mântuire, asupra marelui sacrificiu făcut de Împăratul slavei, pentru ca voi să puteți fi înnobilați prin meritele sângelui Său, iar prin ascultare să puteți fi înălțați, în cele din urmă, la tronul lui Hristos. Acest subiect ar trebui să angajeze cele mai nobile gânduri ale minții. Să fii adus într-o stare după voia lui Dumnezeu — ce privilegiu! Să ai comuniune cu El — ce ar putea să ne înnobileze mai mult, să ne rafineze și să ne înalțe mai presus de plăcerile frivole ale pământului? A ne bucura de înnoirea prin har a firii noastre pervertite, a ne ține în supunere poftele și înclinațiile animalice, a da dovadă de o independență morală, nobilă, a obține biruințe în fiecare zi — aceasta ne va aduce acea pace a conștiinței pe care o poți avea doar atunci când faci ceea ce este bine.1M 503.1

Prieteni tineri, am văzut că, având astfel de preocupări și urmând astfel de căi de relaxare a minții, puteți fi fericiți. Dar motivul pentru care sunteți atât de agitați, de neliniștiți, este acela că nu căutați adevărata sursă a fericirii. Voi încercați întotdeauna să găsiți în afara lui Hristos acea bucurie care se găsește doar în El. În El nu există speranțe înșelate. Rugăciunea, oh, cât de neglijat este acest privilegiu! Citirea Cuvântului lui Dumnezeu pregătește mintea pentru rugăciune. Unul dintre principalele motive pentru care sunteți atât de puțin înclinați să vă apropiați de Dumnezeu prin rugăciune este acela că v-ați descalificat singuri pentru această lucrare citind povești fascinante, care vă stârnesc imaginația și vă trezesc pasiuni nesfinte. Prin aceasta, Cuvântul lui Dumnezeu devine neatrăgător, iar ceasul rugăciunii este uitat. Rugăciunea este puterea creștinului. Atunci când este singur, el nu este singur; simte prezența Aceluia care a spus: „Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele”.1M 503.2

Cei tineri au nevoie de un singur lucru, exact acela care le lipsește: religia. Nimic nu poate lua locul acesteia. Simplele declarații de credință nu înseamnă nimic. Numele sunt scrise în registrele bisericii de pe pământ, dar nu și în cartea vieții. Am văzut că nici măcar un tânăr din douăzeci nu știe ce înseamnă religia practică. Ei își slujesc lor înșiși și totuși pretind că sunt slujitorii lui Hristos; dacă vraja de care sunt cuprinși nu este ruptă, în curând își vor da seama că vor avea soarta celui păcătos. În ceea ce privește tăgăduirea de sine sau sacrificiul de dragul adevărului, ei au găsit o cale mult mai ușoară. În ceea ce privește rugăciunea cu lacrimi și strigăte puternice către Dumnezeu, pentru a primi harul Său iertător și puterea Sa de a rezista ispitelor lui Satana, ei au considerat că nu este necesar să fie atât de stăruitori și de plini de zel; se pot descurca foarte bine și fără acestea. Hristos, Împăratul slavei, a mers adeseori singur pe munte sau în locuri retrase, singuratice, pentru a-Și revărsa dorința sufletului înaintea Tatălui Său; dar omul păcătos, care nu are putere, crede că poate să trăiască și fără prea multă rugăciune.1M 503.3

Hristos este Modelul nostru; viața Sa a fost un exemplu de fapte bune. El a fost un om al durerii și obișnuit cu suferința. A plâns pentru Ierusalim, pentru că locuitorii lui nu au vrut să fie salvați acceptând mântuirea pe care le-o oferea El. Nu au vrut să vină la El, ca să aibă viață. Comparați-vă viața cu cea a Mântuitorului vostru, care a făcut un sacrificiu atât de mare, pentru ca voi să puteți fi salvați. Adeseori petrecea o noapte întreagă pe pământul umed, în rugăciune stăruitoare și chin sufletesc. Voi vă căutați propria plăcere. Ascultați vorbele fără rost, conversațiile frivole; ascultați râsetele, glumele, batjocurile. Oare acesta este modelul pe care trebuie să-l urmați? Urmăriți-le atent — este Isus menționat? Este adevărul tema acestor conversații? Aduc vorbitorii slavă crucii lui Hristos? Sau ceea ce discută ei este legat de modă, de nu știu ce bonetă sau rochie, de ce a spus un anumit tânăr sau o anumită tânără sau de diferitele distracții pe care le pun la cale? Ce veselie! Sunt îngerii atrași spre un astfel de loc, înconjurându-i pentru a îndepărta întunericul pe care Satana îl îngrămădește asupra lor? Oh, nu. Ei se întorc și pleacă întristați. Am văzut lacrimi pe fețele acestor îngeri. Este posibil ca îngerii lui Dumnezeu să fie făcuți să plângă? Da, chiar așa!1M 504.1

Lucrurile veșnice nu au o prea mare greutate pentru cei tineri. Îngerii lui Dumnezeu sunt înlăcrimați atunci când scriu în raportul lor cuvintele și faptele celor care susțin că sunt creștini. Îngerii planează asupra acestor locuri de întâlnire. Tinerii sunt adunați aici; se aude muzică vocală și instrumentală. Cei care sunt adunați aici sunt creștini; dar ce se aude? Este un cântec, o melodie ușuratică, potrivită pentru o sală de dans. Iată-i pe îngerii cei curați și sfinți cum își strâng lumina tot mai mult în jurul lor, iar întunericul îi cuprinde pe cei din încăpere. Îngerii părăsesc scena. Pe fețele lor se vede tristețea. Iată-i, plâng! Am văzut scena aceasta repetată de mai multe ori în rândurile păzitorilor Sabatului și în special în _______. Muzica ocupă orele care ar fi trebuit dedicate rugăciunii. Muzica este idolul căruia i se închină mulți dintre cei care susțin că sunt creștini păzitori ai Sabatului. Satana nu are nimic de spus împotriva muzicii, dacă poate face din ea un canal prin care să câștige acces la mintea tinerilor. Tot ceea ce distrage mintea de la Dumnezeu și consumă timpul care ar trebui dedicat slujirii Sale se potrivește scopului lui Satana. El lucrează prin mijloacele care vor exercita cea mai puternică influență pentru a-i menține pe cât mai mulți într-o stare de confuzie plăcută, paralizați de puterea lui. Când este folosită într-un scop bun, muzica este o binecuvântare; dar adeseori ea este transformată de Satana într-unul dintre cele mai atrăgătoare mijloace ale lui de a ademeni sufletele și a le prinde în capcană. Atunci când se face abuz de ea, aceasta îi conduce pe cei neconsacrați la mândrie, vanitate și nebunie. Atunci când i se îngăduie să ia locul devoțiunii și al rugăciunii, este un blestem teribil. Tinerii se adună să cânte și, deși susțin că sunt creștini, adeseori Îl dezonorează pe Dumnezeu și își fac de rușine credința prin conversațiile lor frivole și prin muzica pe care o aleg. Muzica sacră nu se potrivește gustului lor. Am fost îndrumată către învățăturile clare ale Cuvântului lui Dumnezeu, care au fost trecute cu vederea. La ziua judecății, toate aceste cuvinte inspirate îi vor condamna pe cei care nu le-au acordat atenție.1M 505.1

Apostolul Pavel îl îndeamnă pe Timotei „prin porunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, și a Domnului Isus Hristos”: „Vreau dar ca bărbații să se roage în orice loc și să ridice spre cer mâini curate, fără mânie și fără îndoieli. Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu rușine și sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase”.1M 506.1

Petru îi scrie bisericii: „De aceea, încingeți-vă coapsele minții voastre, fiți treji, și puneți-vă toată nădejdea în harul, care vă va fi adus, la arătarea lui Isus Hristos. Ca niște copii ascultători, nu vă lăsați târâți în poftele, pe care le aveați altădată, când erați în neștiință. Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiți și voi sfinți în toată purtarea voastră. Căci este scris: ‘Fiți sfinți, căci Eu sunt sfânt’”.1M 506.2

Apostolul Pavel, inspirat, îl îndeamnă pe Tit să dea îndrumări speciale bisericii lui Hristos, „ca să facă în totul cinste învățăturii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru”. El spune: „Ne învață s-o rupem cu păgânătatea și cu poftele lumești și să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie, așteptând fericita noastră nădejde și arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor Isus Hristos. El S-a dat pe Sine Însuși pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege și să-Și curățească un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune”.1M 506.3

Petru îndeamnă bisericile: „Fiți treji și vegheați! Pentru că potrivnicul vostru, Diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită”.1M 506.4

„Sfârșitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiți înțelepți dar și vegheați în vederea rugăciunii”. Și din nou spune: „Ci sfințiți în inimile voastre pe Hristos ca Domn”. Fiți întotdeauna gata să răspundeți oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blândețe și teamă, având un cuget curat, pentru ca cei ce bârfesc purtarea voastră bună în Hristos, să rămână de rușine tocmai în lucrurile în care vă vorbesc de rău. Căci este mai bine, dacă așa este voia lui Dumnezeu, să suferiți pentru că faceți binele, decât pentru că faceți răul.”1M 506.5

Sunt tinerii în stare să răspundă cu blândețe și cu teamă oricui le cere socoteală de nădejdea lor? Am văzut că, în general, tinerii nu înțeleg care este poziția noastră. În fața lor stau scene teribile, un timp de strâmtorare care le va pune la probă valoarea caracterului. Atunci, cei în care locuiește adevărul vor avea caracterul format, dezvoltat. Cei care au evitat crucea, au neglijat Cuvântul vieții și s-au închinat eului lor vor fi găsiți necorespunzători. Ei sunt prinși în cursa lui Satana și vor afla prea târziu că au făcut o greșeală teribilă. În cele din urmă, plăcerile pe care le-au căutat s-au dovedit amare. Îngerul a spus: „Sacrificați totul pentru Dumnezeu. Eul trebuie să moară. Dorințele și înclinațiile firești ale inimii nerenăscute trebuie să fie supuse”. Alergați la Biblia pe care ați neglijat-o; cuvintele inspirate sunt rostite pentru voi; nu treceți cu ușurință pe lângă ele. Cu fiecare cuvânt vă veți întâlni din nou, ca să dați socoteală dacă ați fost împlinitori cu fapta, dacă v-ați modelat viața după învățăturile sfinte ale Cuvântului lui Dumnezeu. Este nevoie de sfințenia inimii și a vieții. Toți aceia care poartă numele lui Hristos și care s-au înrolat în serviciul Său trebuie să fie buni soldați ai crucii. Ei trebuie să arate că sunt morți față de lume și că viața lor este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu.1M 507.1

Pavel le scrie fraților săi coloseni: „Dacă, deci, ați înviat împreună cu Hristos, să umblați după lucrurile de sus, unde Hristos șade la dreapta lui Dumnezeu. Gândiți-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ. Căci voi ați murit și viața voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Când Se va arăta Hristos, viața voastră, atunci vă veți arăta și voi împreună cu El în slavă”. „Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcați-vă cu dragostea, care este legătura desăvârșirii. Pacea lui Hristos, la care ați fost chemați, ca să alcătuiți un singur trup, să stăpânească în inimile voastre; și fiți recunoscători. Cuvântul lui Hristos să locuiască din belșug în voi în toată înțelepciunea. Învățați-vă și sfătuiți-vă unii pe alții cu psalmi, cu cântări de laudă și cu cântări duhovnicești, cântând lui Dumnezeu cu mulțumire în inima voastră. Și orice faceți, cu cuvântul sau cu fapta, să faceți totul în Numele Domnului Isus, și mulțumiți, prin El, lui Dumnezeu Tatăl.”1M 507.2

Efesenilor le scrie: „Luați seama deci să umblați cu băgare de seamă, nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți. Răscumpărați vremea, căci zilele sunt rele. De aceea, nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care este voia Domnului. Nu vă îmbătați de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiți plini de Duh. Vorbiți între voi cu psalmi, cu cântări de laudă și cu cântări duhovnicești și cântați și aduceți din toată inima laudă Domnului. Mulțumiți întotdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos”.1M 508.1

Dumnezeu este slăvit prin cântări de laudă înălțate dintr-o inimă plină de dragoste și de devotament față de El. Atunci când credincioșii consacrați se adună laolaltă, ei nu trebuie să discute despre defectele altora și nici să-și găsească plăcerea în murmure sau în nemulțumiri; mila și dragostea, legătura desăvârșirii, aceasta trebuie să fie în mijlocul lor. Dragostea față de Dumnezeu și față de semeni se revarsă de la sine în cuvinte de afecțiune, de simpatie și de respect față de frații lor. Pacea lui Dumnezeu domnește în inima lor; cuvintele lor nu sunt deșarte, lipsite de valoare și ușuratice, ci sunt rostite spre mângâierea și zidirea celorlalți. Dacă ar asculta îndemnurile date de Domnul Hristos și de apostolii Săi inspirați, creștinii ar trăi religia Bibliei și s-ar scuti singuri de încercări grele și de multă tulburare, pe care acum le atribuie necazurilor care vin drept consecință a faptului că ei cred un adevăr care nu este popular. Această este o tristă greșeală. Foarte multe dintre încercările prin care trec și le atrag singuri asupra lor, deoarece s-au îndepărtat de Cuvântul lui Dumnezeu. Ei cedează în fața lumii, se așază singuri pe terenul de luptă al vrăjmașului și îl invită pe Diavol să-i ispitească. Aceia care aderă strict la sfaturile și la învățăturile Cuvântului lui Dumnezeu, căutând, cu rugăciune, să cunoască și să împlinească voia Sa cea dreaptă, nu resimt necazurile mărunte ale zilei. Recunoștința pe care ei o simt și pacea lui Dumnezeu, care domnește în ei, le îndeamnă inima să înalțe melodii către Domnul, iar prin cuvintele lor, ei amintesc datoria de dragoste și de recunoștință pe care o au față de Mântuitorul lor drag, care i-a iubit atât de mult, încât a murit, pentru ca ei să poată avea viață. Niciun om în inima căruia locuiește Mântuitorul nu-L va dezonora în fața altora prin acorduri ale unor instrumente muzicale care abat mintea de la Dumnezeu și de la cer către lucruri superficiale, neînsemnate.1M 508.2

Celor tineri li se cere ca, indiferent ce fac, în cuvânt sau faptă, să facă totul în numele Domnului Isus, mulțumindu-I lui Dumnezeu Tatăl, prin El. Am văzut că doar foarte puțini dintre cei tineri înțeleg ce înseamnă să fie creștini, să fie asemenea lui Hristos. Mai întâi, ei trebuie să învețe adevărurile din Cuvântul lui Dumnezeu, ca să-și poată conforma viața după acest model. Nu este nici măcar un tânăr din douăzeci care să fi experimentat în propria viață ce înseamnă acea separare de lume pe care o cere Domnul din partea tuturor acelora care devin membri ai familiei Sale, copii ai Regelui ceresc. „De aceea: ‘Ieșiți din mijlocul lor și despărțiți-vă de ei’, zice Domnul; ‘nu vă atingeți de ce este necurat și vă voi primi. Eu vă voi fi Tată și voi Îmi veți fi fii și fiice’, zice Domnul Cel Atotputernic.”1M 509.1

Ce făgăduință există aici, cu condiția ascultării! Trebuie să vă despărțiți de prieteni și de rude, pentru că ați hotărât să ascultați de adevărurile înalte ale Cuvântului lui Dumnezeu? Aveți curaj, Dumnezeu vă poartă de grijă; brațele Sale sunt larg deschise să vă primească. Ieșiți din mijlocul lor, separați-vă de ei și nu vă atingeți de ceea ce este necurat, și El vă va primi. El promite că vă va fi Tată. O, ce relație este aceasta! Mai înaltă și mai sfântă decât orice legătură pământească. Dacă faceți sacrificii, dacă părăsiți tată, mamă, surori, frați, soție și copii de dragul lui Hristos, nu veți rămâne fără prieteni. Dumnezeu vă adoptă în familia Sa; deveniți membri ai casei regale, fii și fiice ale Regelui care domnește în cerurile cerurilor. Ați putea dori o poziție mai înaltă decât cea care vă este promisă aici? Nu este de ajuns? Îngerul a spus: „Ce ar putea face Dumnezeu mai mult pentru copiii oamenilor, decât a făcut deja? Dacă o asemenea dragoste, dacă asemenea făgăduințe înalte nu sunt apreciate, ar putea El oare să inventeze ceva mai măreț, mai bogat și mai nobil? Tot ceea ce putea face Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor a fost deja făcut, și totuși inimile copiilor oamenilor au devenit împietrite. Deoarece binecuvântările cu care-i înconjoară Dumnezeu sunt atât de multe, ei au ajuns să le considere ca fiind lucruri obișnuite și L-au uitat pe Binefăcătorul lor cel plin de îndurare.”1M 509.2

Am văzut că Satana este un adversar vigilent, hotărât să-și atingă scopul de a-i conduce pe cei tineri pe o cale cu totul contrară celei aprobate de Dumnezeu. El știe că nu există o altă categorie de oameni care să poată face atât de mult bine ca tinerii și tinerele care Îi sunt consacrați lui Dumnezeu. Dacă urmează calea dreaptă, tinerii pot să exercite o influență puternică. Predicatorii sau laicii înaintați în vârstă nu pot avea asupra tinerilor nici jumătate din influența pe care o pot avea, asupra colegilor lor de vârstă, tinerii consacrați lui Dumnezeu. Ei ar trebui să simtă că asupra lor stă responsabilitatea de a face tot ceea ce le stă în putere pentru a-și salva semenii, chiar dacă lucrul acesta ar cere sacrificarea plăcerilor și a dorințelor lor firești. Timpul și chiar mijloacele, dacă se cere, trebuie să-I fie consacrate lui Dumnezeu. Toți aceia care pretind că sunt credincioși trebuie să simtă pericolul în care se află cei care sunt fără Hristos. În curând, timpul lor de probă se va încheia. Cei care ar fi putut exercita o influență pentru a salva suflete, dacă ar fi ascultat sfatul lui Dumnezeu, dar nu și-au împlinit datoria din cauza egoismului și a indolenței sau pentru că le-a fost rușine cu crucea lui Hristos, nu-și vor pierde doar propriul suflet, ci vor purta pe veșmintele lor sângele sărmanilor păcătoși pierduți. Unora ca aceștia li se va cere socoteală pentru binele pe care ar fi putut să îl facă, dacă ar fi fost consacrați lui Dumnezeu, dar pe care nu l-au făcut din cauza necredincioșiei lor. Cei care au gustat cu adevărat din dulceața iubirii mântuitoare nu vor avea, nu vor putea avea odihnă, până când toți cei din preajma lor vor ajunge să cunoască Planul de Mântuire. Tinerii vor întreba: „Doamne, ce vrei să fac? Cum aș putea să onorez și să slăvesc numele Tău pe pământ?” Suflete pier peste tot în jurul nostru și, cu toate acestea, ce fac tinerii pentru a câștiga suflete la Hristos? Cei care merg la școală ar putea avea o influență în favoarea Mântuitorului; dar cine rostește numele lui Hristos? Cine pledează cu duioșie și cu seriozitate, pentru ca prietenii și colegii lor să abandoneze calea păcatului și să aleagă calea neprihănirii?1M 510.1

Mi-a fost arătat că aceasta este calea pe care ar trebui să o adopte tinerii credincioși, însă ei nu fac acest lucru; li se pare mai potrivit, pentru simțămintele lor, să li se alăture celor păcătoși în sporturi și în plăceri. Cei tineri au o sferă largă de utilitate, dar ei nu o văd. O, dacă și-ar pune acum la lucru puterile minții, ca să caute căi de a se apropia de păcătoșii care pier, de a le face cunoscută acestora calea sfințirii și, prin rugăciuni și cereri stăruitoare, să câștige măcar un suflet pentru Hristos! Ce țintă nobilă! Un suflet care să se bucure de fericire și de viața veșnică! O nestemată în coroana lor, care să strălucească veșnic, asemenea unei stele! Dar este posibil ca nu doar un suflet, ci mai multe să fie întoarse de la minciună la adevăr, de la păcat la sfințenie. Prin profetul Său, Domnul spune: „Cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului și cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac și în veci de veci”. Cei care se angajează alături de Hristos și de îngeri în lucrarea de salvare a sufletelor care pier vor fi răsplătiți cu generozitate în Împărăția cerurilor.1M 511.1

Am văzut că multe suflete ar putea fi salvate, dacă cei tineri s-ar afla acolo unde ar trebui să se afle, consacrați lui Dumnezeu și adevărului; dar, în general, chiar pentru ei trebuie să se facă eforturi permanente, pentru că altfel devin lumești. Ei sunt o sursă continuă de neliniște și de dureri de inimă. Din cauza lor curg lacrimi și în favoarea lor inimile părinților înalță rugăciuni fierbinți. Cu toate acestea, ei merg înainte pe calea lor, fără să țină seama de durerea pe care o provoacă astfel. Ei sădesc spini în piepturile acelora care și-ar da și viața pentru a-i salva și pentru a-i ajuta să devină ceea ce a plănuit Dumnezeu pentru ei, prin meritele sângelui lui Hristos.1M 511.2

Tinerii își pun la lucru priceperea, pentru a realiza cutare sau cutare operă de artă minunată, dar nu simt că Dumnezeu le cere să-și folosească talentele într-un scop mai bun, acela de a face cinste mărturisirii lor de credință, căutând să salveze sufletele pentru care a murit Hristos. Un astfel de suflet salvat valorează mai mult decât lumile. Aurul și comorile pământești nu suportă comparație cu mântuirea chiar și a unui singur suflet sărman.1M 512.1

Tineri și tinere, am văzut că Dumnezeu are să vă dea o lucrare de făcut — luați-vă crucea și urmați-L pe Hristos, altfel, nu sunteți demni de El. Dar rămânând în această indiferență nepăsătoare, cum puteți spune că aceasta este voia lui Dumnezeu cu privire la voi? Și cum vă așteptați să fiți mântuiți, dacă nu împliniți voia Domnului vostru ca niște slujitori credincioși? Toți aceia care au viața veșnică vor fi lucrat bine. Împăratul slavei îi va înălța la dreapta Sa și le va spune: „[Ați lucrat] bine, robi buni și credincioși!” Cum ați putea spune câte suflete ați fi salvat de la ruină, dacă, în loc să vă căutați propriile plăceri, ați fi căutat să vedeți ce lucrare puteați să faceți în via Stăpânului? Pentru câte suflete, aceste întruniri de dragul discuțiilor și al muzicii au fost mijloacele mântuirii? Dacă nu puteți menționa nici măcar un suflet care a fost salvat pe această cale, atunci schimbați-vă calea. Începeți să vă rugați pentru suflete; apropiați-vă de Hristos, de coasta Lui sângerândă. Împodobiți-vă viața cu un spirit blând și liniștit și lăsați ca cererile voastre umile, zdrobite, să se înalțe cu stăruință către El pentru a primi înțelepciunea de care aveți nevoie ca să vă salvați nu doar propriul suflet, ci și sufletele altora. Rugați-vă mai mult decât cântați. Nu aveți mai multă nevoie de rugăciune, decât de cântare? Tineri și tinere, Dumnezeu vă cheamă să lucrați, să lucrați pentru El. Faceți o schimbare totală în viața voastră. Voi puteți face o lucrare pe care cei care slujesc prin cuvânt și învățătură nu o pot face. Puteți ajunge la o categorie de oamenii la care pastorii nu pot ajunge.1M 512.2