Mersul pe jos ca mișcare fizică

Cei care sunt slabi și molatici nu ar trebui să cedeze înclinației de a fi inactivi — lipsindu-se astfel de aer și soare, ci ar trebui să facă mișcare fizică afară, mergând pe jos sau lucrând în grădină. Aceasta îi va obosi, dar nu le va face rău.... Nu este o metodă bună aceea de a renunța la folosirea anumitor mușchi pentru că se simte durere când aceștia sunt puși în mișcare. Durerea este adeseori cauzată de efortul pe care îl face natura de a da viață și tărie acelor părți care au devenit parțial lipsite de viață prin inactivitate. Punerea în mișcare a acestor mușchi mult timp nefolosiți va produce durere, deoarece natura îi trezește la viață.SS 200.1

Mersul pe jos este, în toate cazurile în care este posibil, cel mai bun remediu pentru trupurile îmbolnăvite, deoarece, prin acest fel de exercițiu fizic, toate organele corpului sunt puse în funcțiune. Mulți dintre cei care depind de tratamentul prin mișcare ar putea îndeplini mult mai mult pentru ei înșiși prin exersarea mușchilor decât poate face cura de mișcare pentru ei. În unele cazuri, lipsa de exercițiu fizic face ca intestinele și mușchii să devină slabi și să se zbârcească, iar aceste organe care au ajuns slăbite pentru că nu au fost folosite vor fi întărite prin mișcare fizică. Nu există vreun fel de mișcare fizică ce ar putea lua locul mersului pe jos. Prin aceasta, circulația sanguină este mult îmbunătățită. — (Testimonies for the Church 3:78 (1871).)SS 200.2