Nevoia unui sanatoriu

Apoi, în anii care au urmat, mi-a fost dată lumina că trebuie să avem un sanatoriu, o instituție de sănătate care urma să fie întemeiată chiar de noi. Acesta era mijlocul prin care Dumnezeu avea să aducă poporul Său la o înțelegere corectă în ceea ce privește reforma sănătății. De asemenea, acesta avea să fie mijlocul prin care noi urma să avem acces la cei care nu erau de aceeași credință cu noi. Trebuie să avem o instituție în care bolnavilor să li se poată alina suferințele, și aceasta fără folosirea de tratamente medicamentoase. Dumnezeu a declarat că El însuși avea să meargă înaintea poporului Său în această lucrare.SS 531.2

Ei bine, lucrarea a mers continuu crescând. A fost deschisă calea pentru ca bisericile noastre să o înceapă. Eu am proclamat reforma sănătății pe oriunde m-am dus. La adunările noastre în corturi, am vorbit duminicile după-amiaza și am proclamat solia temperanței în mâncare, băutură și îmbrăcăminte. Aceasta este solia pe care am dus-o ani de zile înainte de a pleca în Australia.SS 531.3

Însă au fost și persoane care nu au primit bine lumina pe care a dat-o Dumnezeu. Printre cei prezenți la adunările noastre în corturi se aflau persoane care mâncau și beau în mod necumpătat. Alimentația lor nu era în armonie cu lumina dată de Dumnezeu și a fost imposibil ca ei să prețuiască adevărul cel sfânt în toate implicațiile lui.SS 532.1