Tinerilor noștri le lipsește stăpânirea de sine

Tinerii de astăzi constituie un indicator sigur al societății viitoare; și, după cum îi vedem pe ei, la ce ne putem aștepta pentru viitor? Celor mai mulți dintre ei le place distracția și au repulsie față de muncă. Le lipsește curajul moral în vederea lepădării de sine și a răspunderii față de cerințele datoriei. Ei nu dovedesc decât puțină stăpânire de sine și se enervează și se mânie la cea mai neînsemnată ocazie. Sunt foarte mulți de toate vârstele care nu au nici principii, nici conștiință, și ca urmare a obiceiurilor lor trândave și a lipsei de chibzuință, ei ajung plini de vicii, întinează societatea, până ce lumea noastră devine o a doua Sodomă. Dacă poftele și patimile ar fi sub controlul rațiunii și al religiei, societatea ar arăta cu totul altfel. Dumnezeu n-a dorit niciodată starea de lucruri existentă; aceasta se datorează încălcării grosolane a legilor naturii.SS 112.2

Caracterul se formează în mare măsură în primii ani ai vieții. Obiceiurile care se stabilesc atunci au mai mare influență decât orice înzestrare naturală, făcând din oameni fie niște uriași, fie niște pitici în privința intelectului; căci cele mai bune talente pot fi irosite sau slăbite prin obiceiuri greșite. Cu cât cineva își formează obiceiuri dăunătoare mai devreme, cu atât acestea vor ține mai puternic victima în sclavie și cu atât mai sigur îi vor coborî standardul de spiritualitate. Pe de altă parte, dacă în copilărie și tinerețe se formează obiceiuri corecte și virtuoase, acestea își vor pune amprenta pe tot parcursul vieții posesorului. În majoritatea cazurilor, se va descoperi că aceia care au onorat dreptatea au învățat lecția aceea înainte de a sosi timpul ca lumea să-și imprime chipul păcatului asupra sufletului. Cei de vârstă matură sunt în general așa de insensibili la noi impresii, întocmai ca stânca cea împietrită; însă copiii și tinerii pot fi impresionați. Tinerețea este timpul pentru a dobândi cunoștințe pentru practica zilnică pe parcursul vieții; un caracter drept se formează în această perioadă. Este timpul când se formează obiceiurile bune, în vederea câștigării și deținerii puterii stăpânirii de sine. Tinerețea este timpul de semănat, iar sămânța semănată va determina secerișul, atât pentru viața aceasta, cât și pentru viața viitoare.SS 112.3