Liberi de grijile lumești

Acum și întotdeauna, noi trebuie să ne menținem pe poziția de popor deosebit, distinct, care nu are de-a face cu metodele lumești, cu cei care nu au înțelepciunea de a discerne cerințele Iui Dumnezeu, atât de clar prezentate în Legea Sa. Toate instituțiile noastre medicale au fost înființate ca instituții adventiste de ziua a șaptea spre a reprezenta caracteristicile lucrării misionare medicale și a pregăti astfel calea pentru venirea Domnului. Noi trebuie să lucrăm în armonie cu cerul. Trebuie să dăm mărturie tuturor națiunilor, semințiilor și tuturor limbilor că suntem un popor care Îl iubește pe Dumnezeu și se teme de El, un popor care sfințește memorialul creațiunii Sale, semnul dintre El și copiii Săi ascultători, pe care îi sfințește. Și trebuie să arătăm clar că noi credem în venirea în curând a Domnului nostru pe norii cerului.SS 237.1

Ca popor, noi am fost mult umiliți de comportamentul câtorva dintre frații noștri din poziții de răspundere, care s-au îndepărtat de vechile noastre pietre de hotar. Este vorba de cei care, pentru propriile lor interese, și-au tăgăduit credința prin cuvinte. Acest lucru ne arată cât de puțin trebuie să ne bizuim pe înțelepciunea și judecata omenească. Acum, ca niciodată înainte, trebuie să fim conștienți de pericolul de a fi necredincioși poruncilor lui Dumnezeu. Noi trebuie să fim conștienți că Dumnezeu ne-a dat o solie hotărâtă de avertizare a lumii, așa cum i-a dat lui Noe o solie de avertizare pentru antediluvieni. Fie ca poporul nostru să se ferească de a diminua importanța Sabatului, cu scopul de a se apropia de necredincioși, să aibă grijă să nu se îndepărteze de principiile credinței noastre și să nu lase să se înțeleagă că nu este greșit să te conformezi lumii. Fie ca poporul nostru să se teamă a lua în seamă sfatul vreunui om, indiferent de poziția acestuia care, prin ceea ce face, se împotrivește lucrărilor lui Dumnezeu de a-Și menține poporul deosebit de lume.SS 237.2

Domnul își încearcă poporul, pentru a vedea dacă va fi credincios principiilor adevărului Său. Lucrarea noastră este de a proclama lumii prima, a doua și a treia solie îngerească. În îndeplinirea datoriilor noastre, nu trebuie nici să disprețuim, dar nici sa ne temem de vrăjmașii noștri. Nu este planul lui Dumnezeu acela de a ne lega prin legături puternice cu cei care nu sunt de credința noastră. Noi trebuie să ne purtăm cu bunătate și amabilitate față de cei care refuză să fie credincioși lui Dumnezeu, însă nu trebuie să ne unim niciodată cu ei, cerându-le sfat în privința lucrurilor vitale ce privesc lucrarea Sa. Punându-ne încrederea în Dumnezeu, trebuie să mergem cu hotărâre înainte, făcând lucrarea Sa în mod altruist, depinzând de El în umilință, să ne consacrăm providenței Sale pe noi înșine și tot ceea ce privește prezentul și viitorul nostru, să ne păstrăm încrederea neclintită până la sfârșit și să nu uităm că noi primim binecuvântările Cerului nu datorită meritelor noastre, ci datorită meritelor Domnului Hristos și a primirii, prin credința în El, a harului nemărginit al lui Dumnezeu.SS 238.1