Chestiunea salariilor

Instituția se află acum într-o stare prosperă, iar directorii acesteia nu ar trebui să insiste ca salariile să aibă valori la fel de mici, așa cum a fost necesar în anii de început. Lucrătorii vrednici, eficienți trebuie să primească salarii rezonabile pentru lucrul lor și ar trebui lăsați să-și folosească propria lor judecată în legătură cu felul în care își folosesc salariile. În nici un caz ei nu trebuie solicitați peste măsură. Medicul-șef trebuie să aibă un salariu mai mare.SS 311.2

Medicului-șef doresc să-i spun acest lucru: deși problema salariilor nu constituie una dintre atribuțiile tale, ar fi foarte bine să acorzi atenție acestei probleme; căci tu ai răspunderea ca șef al instituției. Nu le cere lucrătorilor să facă prea multe sacrificii. Țineți în frâu ambiția de a mări instituția și de a acumula alte responsabilități. Lasă ca o parte din banii care se rulează în cadrul sanatoriului să fie dați instituțiilor care au nevoie de ajutor. Cu siguranță că este bine acest lucru. Este în conformitate cu voia lui Dumnezeu și cu modul Lui de a lucra, și aceasta va aduce binecuvântarea lui Dumnezeu asupra sanatoriului.SS 311.3

Comitetului director doresc să-i spun în mod special următoarele: “Nu uitați că lucrătorii trebuie plătiți potrivit cu credincioșia dovedită în lucrul lor. Dumnezeu ne cere să ne purtăm unii față de alții cu toată credincioșia. Unii dintre voi sunt împovărați peste măsură cu griji și răspunderi și am fost instruită că există pericolul ca voi să deveniți egoiști și să greșiți față de cei angajați.”SS 312.1

Fiecare tranzacție de afaceri, fie că are de-a face cu un lucrător care ocupă o funcție de răspundere sau cu lucrătorul cel mai umil din sanatoriu, trebuie să fie aprobată de Dumnezeu. Umblați în lumină câtă vreme aveți lumină, ca să nu vă surprindă întunericul. Ar fi mult mai bine să cheltuiți mai puțin în construcții, și să dați lucrătorilor salarii în acord cu valoarea muncii pe care o depun, dovedind față de ei milă și dreptate.SS 312.2

Potrivit cu lumina pe care Domnul a avut plăcere să mi-o dea, eu știu că El este întristat datorită multor lucruri care s-au petrecut în legătură cu lucrătorii. Dumnezeu nu mi-a dat toate detaliile, însă mi-a transmis avertizări că este nevoie de o reformă. Mi-a fost arătat că este nevoie de tați și mame în Israel care să fie uniți cu instituția. Trebuie angajați bărbați și femei devotate care, datorită faptului că nu sunt continuu împovărați de griji și responsabilități, pot urmări binele spiritual al angajaților. Este nevoie ca acest fel de bărbați și femei să fie continuu la lucru în domeniul misionar, în cadrul acestei instituții mari. Nu s-a făcut nici jumătate cât ar fi trebuit să se facă în această privință. Acești bărbați și femei ar fi trebuit să lucreze pentru angajați în ceea ce privește cele spirituale, dându-le sfaturi și învățându-i cum să câștige suflete, nu prin multă vorbă, ci printr-o viață creștină, consecventă. Lucrătorii sunt expuși influențelor lumești, însă, în loc să fie modelați după aceste influențe, ei ar trebui să fie niște misionari consacrați, stăpâniți de acea influență care înalță și rafinează. În acest fel, ei vor învăța cum să se poarte cu cei necredincioși și cum să exercite față de ei o influență care să-i câștige pentru Hristos.SS 312.3