Dovezile experienței lui Corneliu

Privită din orice unghi, situația adusă astfel în atenția comitetului părea să prezinte dificultăți de neînvins. În realitate, însă, Duhul Sfânt deja rezolvase această problemă, de care depindea prosperitatea și chiar existența bisericii creștine. Apostolilor li s-a dat har, înțelepciune și judecată sfințită pentru a hotărî răspunsul la chestiunea dezbătută.IM 306.3

Petru considera că Duhul Sfânt clarificase deja lucrurile, coborând cu putere egală atât asupra neamurilor netăiate împrejur, cât și asupra evreilor tăiați împrejur. El a povestit din nou viziunea în care Dumnezeu îi prezentase o față de masă plină cu tot felul de dobitoace cu patru picioare și îi poruncise să taie și să mănânce. Atunci când a refuzat, zicând că n-a mâncat niciodată nimic spurcat sau necurat, Dumnezeu i-a spus: “Să nu numești necurat ceea ce a curățit Dumnezeu.”IM 306.4

Petru a zis: “și Dumnezeu, care cunoaște inimile, a mărturisit pentru ei și le-a dat Duhul Sfânt ca și nouă. N-a făcut nici o deosebire între noi și ei, întrucât le-a curățit inimile prin credință. Acum dar, de ce ispitiți pe Dumnezeu și puneți pe grumazul ucenicilor un jug, pe care nici părinții noștri, nici noi nu l-am putut purta?”IM 307.1

Acest jug nu era Legea celor Zece Porunci, cum susțin cei care se opun cerințelor ei obligatorii, ci Petru se referea la legea ceremoniilor, care a fost făcută nulă și neavenită prin răstignirea lui Hristos. Această cuvântare a lui Petru a adus adunarea la punctul în care puteau să-i asculte cu înțelegere pe Pavel și Barnaba, care și-au relatat experiența în lucrarea printre neamuri.IM 307.2