Pregătiri pentru întâlnirea cu Domnul

Cu o dorință de nespus au așteptat cei care au primit solia venirea Mântuitorului lor. Timpul când se așteptau să-L întâmpine era aproape. Ei așteptau ceasul cu o solemnitate calmă și se odihneau în dulcea părtășie cu Dumnezeu, garanția păcii de care aveau să se bucure în slava viitoare. Nici unul care a experimentat această speranță și încredere nu poate uita acele ceasuri prețioase de așteptare. Ocupațiile lumești au fost lăsate în cea mai mare măsură la o parte, timp de câteva săptămâni. Credincioșii își examinau cu atenție fiecare gând și sentiment al inimii, ca și când s-ar fi aflat pe patul de moarte și ar mai fi avut doar câteva ceasuri până să închidă ochii asupra scenelor pământești. Nu s-au confecționat nici un fel de “veșminte de înălțare”, dar toți simțeau nevoia unei dovezi interioare că erau pregătiți să-L întâmpine pe Mântuitorul; hainele lor albe erau curăția sufletului și caracterele spălate de păcat prin sângele ispășitor al Domnului Hristos.IM 362.2

Dumnezeu a plănuit să-și încerce poporul. Mâna Lui a acoperit o greșeală în calcularea perioadelor profetice. Adventiștii nu au descoperit greșeala, și nici cei mai învățați dintre împotrivitorii lor. Aceștia din urmă spuneau: “Ați calculat corect perioadele profetice. Un eveniment măreț este aproape să se producă, dar nu este ceea ce prezice domnul Miller; este convertirea lumii, și nu a doua venire a lui Hristos.”IM 362.3

Timpul așteptat a trecut, iar Domnul Hristos nu a venit să-și elibereze poporul. Aceia care Îl așteptaseră pe Mântuitorul lor cu credință și dragoste sincere au experimentat o dezamăgire amară. Totuși, Domnul și-a îndeplinit planul: a probat inimile celor care pretindeau că-L așteaptă. Între aceștia erau mulți care nu fuseseră impulsionați de motive înalte, ci de frică. Pretinsa lor credință nu le influențase nici inima, nici viața. Când evenimentul așteptat nu a avut loc, aceste persoane au declarat că nu erau dezamăgite; căci nu crezuseră niciodată că Hristos va veni. Aceștia au fost printre primii care au ridiculizat întristarea adevăraților credincioși.IM 363.1

Dar Domnul Isus și toată oștirea cerească au privit cu dragoste și simpatie la cei încercați și credincioși, care fuseseră dezamăgiți. Dacă s-ar fi dat la o parte cortina ce separă lumea văzută de cea nevăzută, s-ar fi putut observa cum îngerii veneau aproape de aceste suflete statornice și le protejau de săgețile lui Satana.IM 363.2