În grădină

L-am privit pe Isus în grădină cu ucenicii. Cu adâncă durere, i-a implorat să vegheze și să se roage, ca să nu cadă în ispită. El știa că avea să le fie încercată credința și speranțele aveau să le fie dezamăgite, iar ei vor avea nevoie de toată tăria pe care o puteau obține prin veghere strictă și rugăciune fierbinte. Plângând cu strigăte tari, Isus S-a rugat: “Tată, dacă voiești, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuși, facă-se nu voia Mea, ci a Ta.” Luca 22, 42. Fiul lui Dumnezeu Se ruga în agonie. Picături mari de sânge se adunau pe fața Lui și cădeau la pământ. Îngerii zburau deasupra locului, privind scena, dar numai unul a fost trimis să-L întărească pe Fiul lui Dumnezeu în agonia Lui. În cer nu mai era bucurie. Îngerii și-au aruncat coroanele și harpele și, cu cel mai profund interes, Îl priveau în tăcere pe Isus. Ei doreau să-L înconjoare pe Fiul lui Dumnezeu, dar îngerii comandanți nu le-au permis, ca nu cumva, privind trădarea Lui, să-L elibereze; căci planul fusese întocmit și trebuia îndeplinit.IM 210.1

După ce S-a rugat, Isus a venit la ucenici, dar ei dormeau. În ceasul acela grozav, n-a avut măcar compasiunea și rugăciunile ucenicilor Lui. Petru, care fusese atât de zelos cu puțin timp în urmă, era îngreuiat de somn. Isus i-a amintit declarația lui hotărâtă și i-a spus: “Ce, un ceas n-ați putut să vegheați împreună cu Mine?” Matei 26, 40. De trei ori S-a rugat în agonie Fiul lui Dumnezeu.IM 210.2