Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Istoria Mântuirii - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Decizia

    Iacov și-a prezentat cu hotărâre mărturia că Dumnezeu a plănuit să aducă neamurile în biserică pentru a se bucura de toate privilegiile evreilor. Duhul Sfânt a găsit că este bine să nu impună legea ceremonială neamurilor convertite. După investigarea atentă a subiectului, apostolii și bătrânii au văzut chestiunea în aceeași lumină și au avut același gând ca și Duhul lui Dumnezeu. Iacov a prezidat consiliul și hotărârea lui finală a fost: “De aceea, eu sunt de părere să nu se pună greutăți acelora dintre neamuri care se întorc la Dumnezeu.”IM 307.3

    El a spus ca legea ceremonială și în special circumcizia să nu fie impuse în nici un fel și nici măcar recomandate neamurilor. Iacov a căutat să-i impresioneze pe frații lui cu faptul că, întorcându-se la Dumnezeu de la idolatrie, neamurile făceau o mare schimbare în credința lor; și că era nevoie de multă precauție pentru a nu le tulbura mintea cu întrebări încurcate și îndoielnice, pentru a nu fi descurajate în a-L urma pe Hristos.IM 307.4

    Oricum, neamurile nu trebuiau să apuce nici o cale care ar fi venit în conflict cu vederile fraților lor evrei sau care ar fi creat în mintea acestora prejudecăți împotriva lor. De aceea, apostolii și bătrânii au căzut de acord să-i instruiască printr-o epistolă pe credincioșii dintre neamuri să se ferească de alimentele jertfite idolilor, de desfrânare, de animale sugrumate și de sânge. Li s-a cerut să păzească poruncile și să trăiască în sfințenie. Au fost asigurați că oamenii care le impuseseră tăierea împrejur nu erau autorizați de apostoli să o facă.IM 308.1

    Pavel și Barnaba le-au fost recomandați ca bărbați care și-au riscat viața pentru Domnul. Iuda și Sila au fost trimiși împreună cu acești apostoli ca să le comunice neamurilor prin viu grai hotărârea consiliului. Cei patru slujitori ai lui Dumnezeu au fost trimiși în Antiohia cu epistola și solia care au pus capăt întregii controverse, deoarece era glasul celei mai înalte autorități de pe pământ.IM 308.2

    Consiliul care a hotărât acest caz era alcătuit din întemeietorii bisericilor creștine iudaice și dintre neamuri. Erau prezenți bătrâni din Ierusalim și deputați din Antiohia, precum și reprezentanți ai bisericilor celor mai cu influență. Consiliul nu a pretins infailibilitatea hotărârilor sale, ci a acționat după îndemnurile unei judecăți iluminate și cu demnitatea unei biserici stabilite prin voința divină. Ei au văzut că Însuși Dumnezeu hotărâse acest lucru, binecuvântând neamurile cu Duhul Sfânt, iar lor nu le rămânea decât să urmeze călăuzirea Duhului.IM 308.3

    Nu a fost chemat întregul corp al creștinilor ca să voteze cu privire la problema în discuție. Apostolii și bătrânii — bărbați cu influență și judecată — au formulat și au emis hotărârea, care a fost acceptată îndeobște de bisericile creștine. Oricum, nu toți au fost satisfăcuți de această hotărâre; exista o fracțiune de frați falși care pretindeau că se angajează în lucrare pe răspunderea lor. Ei se complăceau în cârtiri și găsire de greșeli, propunând planuri noi și căutând să tragă în jos lucrarea bărbaților experimentați pe care îi hirotonise Dumnezeu ca să învețe doctrina lui Hristos. Biserica a avut de la început astfel de obstacole și le va avea până la încheierea timpului.IM 309.1

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents