Moartea și învierea lui Moise

“Moise s-a suit din câmpia Moabului pe muntele Nebo, pe vârful muntelui Pisga, în fața Ierihonului. Și Domnul i-a arătat toată țara: de la Galaad până la Dan, tot ținutul lui Neftali, țara lui Efraim și Manase, toată țara lui Iuda până la marea de apus, partea de miazăzi, împrejurimile Iordanului, valea Ierihonului, cetatea finicilor, până la Țoar. Domnul a zis: , Aceasta este țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, zicând: O voi da seminței tale. Ți-am arătat ca s-o vezi cu ochii tăi, dar nu vei intra în ea. Moise, robul Domnului, a murit acolo, în țara Moabului, după porunca Domnului. Și Domnul l-a îngropat în vale, în țara Moabului, față în față cu Bet-Peor. Nimeni nu i-a cunoscut mormântul până în ziua de azi. Moise era în vârstă de o sută douăzeci de ani când a murit; vederea nu-i slăbise și puterea nu-i trecuse.” Deuteronom 34, 1-7.IM 172.2

Nu a fost voia lui Dumnezeu ca cineva să meargă cu Moise pe vârful muntelui Pisga. Acolo, el a stat pe creasta înaltă a vârfului Pisga, în prezența lui Dumnezeu și a îngerilor cerești. După ce a văzut cu mulțumire Canaanul, s-a culcat, ca un luptător obosit, să se odihnească. Asupra lui a venit somnul, dar era somnul morții. Îngerii i-au luat trupul și l-au îngropat în vale. Israeliții nu au putut găsi niciodată locul unde a fost îngropat. Îngroparea lui a fost secretă pentru a împiedica poporul să păcătuiască împotriva lui Dumnezeu prin idolatrie pentru trupul lui.IM 173.1

Satana jubila pentru că reușise să-l provoace pe Moise să păcătuiască împotriva lui Dumnezeu. Din cauza acestei fărădelegi, Moise a ajuns sub stăpânirea morții. Dacă el ar fi continuat să fie credincios și viața nu i-ar fi fost mânjită cu acea singură nelegiuire, pierzând ocazia de a da slavă lui Dumnezeu când a scos apă din stâncă, ar fi intrat în țara făgăduită și ar fi fost înălțat la cer fără să vadă moartea. După ce Moise a rămas în mormânt o scurtă perioadă de timp, Mihail, sau Hristos, împreună cu îngerii care Îl îngropaseră pe Moise, a coborât din cer, l-a înviat și l-a luat în cer.IM 173.2

Când Domnul Hristos și îngerii s-au apropiat de mormânt, Satana a apărut acolo cu îngerii lui și păzeau trupul lui Moise ca să nu fie luat. Satana s-a opus, dar, pe măsură ce Domnul Hristos și îngerii Lui se apropiau, silit de slava și puterea acestora, s-a dat înapoi. Satana pretindea trupul lui Moise din cauza singurei lui nelegiuiri; dar Domnul Hristos l-a trimis cu blândețe la Tatăl Său, spunând: “Domnul să te mustre.” Iuda 1, 9. Hristos i-a spus lui Satana că El știa că Moise se pocăise cu umilință de acea singură greșeală, că nici o pată nu rămăsese pe caracterul lui și că numele lui era curat în cărțile din cer. Apoi a înviat trupul lui Moise, pe care îl pretinsese Satana.IM 173.3

Cu ocazia schimbării la față a Domnului Hristos, Moise și Ilie, care fuseseră înălțați la cer, au fost trimiși să-I vorbească despre suferințele Sale și să fie purtătorii slavei lui Dumnezeu către Fiul Său prea iubit. Moise a fost mult onorat de Dumnezeu. A avut privilegiul să vorbească față în față cu El, cum vorbește un om cu prietenul lui. Dumnezeu i-a descoperit slava Sa nemaipomenită, așa cum nu i-o mai descoperise altuia vreodată.IM 174.1